Ministrul Alexandrescu: Am înscris Roşia Montană în Lista indicativă pentru Patrimoniul Mondial

Ministerul Culturii şi Ministerul Mediului au comunicat către Centrul Patrimoniului Mondial de la Paris înscrierea Peisajului cultural minier Roşia Montană în lista indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial, anunţă vineri ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, pe pagina sa de Facebook, informează AGERPRES.

„Este primul pas procedural în vederea includerii pe această listă. La finalul acestei proceduri vom putea înainta dosarul către Centrul Patrimoniului Mondial. Roşia Montană se înscrie în categoria peisaj cultural, care vizează recunoaşterea interacţiunii pozitive, generatoare de valoare, între om şi mediul său natural”, afirmă ministrul.

El precizează că va „iniţia, în perioada următoare, o serie de măsuri pentru asigurarea dezvoltării zonei prin activarea resurselor sale, patrimoniul cultural şi natural”.

Potrivit site-ului Ministerului Culturii, conform evaluărilor, Roşia Montană îndeplineşte cinci dintre criteriile stabilite de UNESCO pentru ca un sit să poată fi înscris în Lista Patrimoniului Mondial. Încadrarea propusă în urma evaluărilor înscrie Roşia Montană în categoria peisaj cultural, care vizează recunoaşterea interacţiunii pozitive, generatoare de valoare, între om şi mediul său natural.

„Înscrierea în Lista indicativă naţională este primul pas procedural în vederea includerii în Patrimoniul Mondial şi constituie momentul iniţial al unui proces de cercetare aplicată, evaluare şi instituire a unor mecanisme eficiente de gestiune pe termen lung. La finalul acestui proces, care poate dura cîţiva ani, statul român poate înainta dosarul de candidatură către Centrul Patrimoniului Mondial”, precizează sursa citată.

Prin procesul de evaluare şi activare a peisajului cultural minier Roşia Montană se urmăreşte atît recunoaşterea largă şi protejarea valorii sale universale, cît şi iniţierea unui program integrat de dezvoltare a localităţii şi a zonei înconjurătoare, pe baza patrimoniului cultural şi natural, şi de susţinere a comunităţii locale. În acest sens, Guvernul României va iniţia un program de acţiuni, prin utilizarea diferitelor fonduri europene şi naţionale existente, pentru domeniile dezvoltare socio-economică, dezvoltare rurală, infrastructură, dar şi educaţie şi formare. Acest program va fi fundamentat pe principiile dezvoltării durabile şi ale economiei verzi.

Ministerul Culturii mai informează că sîmbătă, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, cu prilejul aniversării Roşiei Montane, la 1885 de ani de la prima sa atestare documentată, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, va prezenta înscrierea Roşiei Montane în lista indicativă a României şi constituirea unui cadru de lucru pentru pregătirea dosarului de nominalizare pentru Patrimoniul Mondial, împreună cu iniţierea de măsuri pentru asigurarea dezvoltării zonei prin activarea resurselor sale perene, patrimoniul cultural şi natural.

Roşia Montană a fost cel mai activ centru minier al Munţilor Apuseni, începînd de la primele exploatări, din Epoca Bronzului, continuînd în Antichitate şi perioada medievală, în Epoca Modernă şi pînă în trecutul recent. Mineritul tradiţional, bazat pe iniţiativa familiilor şi a micilor asociaţii de mineri, s-a încheiat odată cu naţionalizarea, în 1948, fiind urmat de o altă formă de minerit, industrial, la scară mare, încheiat în 2006.

Atributele definitorii ale sitului sunt galeriile miniere – de exploatare, de asistenţă, de aerisire şi de evacuare a apei – excavate începînd din perioada romană şi continuate în perioada medievală şi modernă, peisajul roman de suprafaţă, peisajul industrial istoric şi tîrgul minier Roşia Montană. Galeriile săpate în masivele muntoase din jurul localităţii însumează mai mult de 80 km, din care şapte km datează din Antichitate, alcătuind cel mai vast şi mai important sistem de exploatare minieră cunoscut din lumea romană.

Potrivit sursei amintite, peisajul cultural minier Roşia Montană nu este singurul obiectiv aflat în atenţia Ministerului Culturii şi a Ministerului Mediului pentru a fi înscris în lista Patrimoniului Mondial.

„România nu a revizuit niciodată lista indicativă naţională a siturilor posibil a fi incluse în Patrimoniul Mondial, de la prima formă a acestei liste, alcătuită în 1991, deşi este obligaţia fiecărui stat semnatar al Convenţiei Patrimoniului Mondial să îşi actualizeze lista indicativă la intervale de cel mult 10 ani. (…) România trebuie, pe de o parte, să prezinte propuneri viabile şi remarcabile potrivit criteriilor şi viziunii UNESCO de la nivelul anului 2016 şi, pe de altă parte, să garanteze conservarea şi calitatea managementului siturilor deja înscrise în Lista Patrimoniului Mondial”, precizează Ministerul Culturii.

În acest context, Ministerul Culturii şi Ministerul Mediului declanşează procedura de revizuire şi actualizare a listei indicative a României, în scopul de a produce o listă sustenabilă, menită atît să certifice valoarea universală a siturilor din România, cît şi să definească şi să reprezinte un patrimoniu mult mai bine articulat, mai complex, mai coerent şi, în cele din urmă, mai reprezentativ pentru ceea ce România are, poate şi trebuie să ofere lumii, se mai arată în comunicatul postat pe site-ul Ministerului Culturii.