„Micul Cluj” din Basarabia

Interviu cu Alexandru Ambros, primarul orașului Ungheni din Republica Moldova

Autoritățile din orașul Ungheni, localitate înfrățită cu municipiul Cluj-Napoca, încearcă să preia cât mai mult din bunele practici din Uniunea Europeană pentru a crește calitatea vieții locuitorilor de aici. În acest sens, primarul orașului aflat la Vestul Republicii Moldova, Alexandru Ambros a participat săptămâna trecută, la Cluj-Napoca, la evenimentul Comisiei Europene dedicat startupurilor și inovației. Edilul a fost parte a unui panel dedicat autorităților locale, a cărui temă a fost consolidarea ecosistemelor de startup din orașele europene. Ziarul Făclia a stat de vorbă cu primarul din Ungheni, Alexandru Ambros pentru a vedea în ce măsură modelele europene pot fi implementate în comunitatea pe care o conduce.

Rep: Domnule primar, vă aflați la summit-ul tehnologiei și antreprenoriatului organizat de Uniunea Europeană la Cluj-Napoca . În ce măsură o țară precum Republica Moldova, care este în afara spațiului UE, poate beneficia de politicile europene din aceste domenii?

Alexandru Ambros: Sunt prezent aici la invitația domnului primar Emil Boc din Cluj-Napoca și vreau să-i mulțumesc pe această cale pentru posibilitatea de a fi aici. Summit-ul este pentru țările din Uniunea Europeană, dar sunt invitați și din afara spațiului UE, precum Ucraina și Republica Moldova . Este o oportunitate pentru noi de a fi prezenți la acest summit pentru că tot ce se întâmplă în UE este foarte strâns legat de ce se întâmplă și la noi deoarece aceleași probleme le avem și noi în privința inovației, dezvoltării business-ului și a implicării tinerilor. Se discută despre tinerii antreprenori care încearcă să introducă anumite inovații în anumite procese, care pot fi replicate mai apoi în diferite țări, indiferent că sunt parte a UE sau nu.

Rep: În ce măsură este dezvoltat acest sector în Republica Moldova și mai cu seamă în orașul dumeavoastră Ungheni?

Alexandru Ambros: Orașul Ungheni a fost primul oraș care a creat acest mediu favorabil dezvoltării business-ului în rândul tinerilor antreprenori. Primul centru de business creat în Republica Moldova a fost la Ungheni, în 2002, și funcționează până acum. Noi suntem implicați în foarte multe convenții internaționale ce promovează creșterea economică și reducerea emisiilor de CO₂. Avem mai multe exemple de inovații, numai că la un moment dat nu se numeau startup-uri așa cum se numesc azi. În Ungheni avem o zonă economică liberă unde un antreprenor poate dezvolta afacerea sa. Este un mic incubator în care se creează condiții favorabile pentru ca oamenii care doresc să învestească să aibă succes.

Rep: Aveți o colaborare puternică și destul de veche cu municipiul Cluj-Napoca . În ce constă această colaborare?

Alexandru Ambros: Orașele noastre sunt orașe înfrățite. Am semnat un acord de parteneriat, de înfrățire. Avem niște proiecte comune foarte frumoase, pe care le dezvoltăm la Ungheni. Pe această cale „vreau să aduc mulțumiri primarului Emil Boc, Consiliului Local Cluj-Napoca și tuturor clujenilor pentru suportul pe care l-au oferit orașului Ungheni. Vreau să vă spun că municipiul Cluj-Napoca are o inimă mare care bate atât de tare încât se aude și la Ungheni prin proiectele care au fost deja implementate. Un proiect de care noi suntem foarte mândri este proiectul „Micul Cluj” și care constă într-un mic orășel de distracție în Parcul Central al orașului. Este un loc pe care copiii îl iubesc foarte mult. În acest an, la 1 iunie vom inaugura aleea principală în acest parc, investiție realizată cu ajutorul Consiliului Municipal Cluj-Napoca. Aleea va avea numele de „Aleea Cluj-Napoca ”. Deci sunt doar câteva exemple. Vreau să spun că aceste ajutoare nu se manifestă numai la nivel de orașe. Acest ajutor, acest suport îl simțim în Moldova din partea României, țară care înțelege cel mai bine din lume ce se întâmplă în Republica Moldova. Înțelege foarte bine problemele și provocările prin care trecem noi, iar acest lucru nu se întâmplă doar din cauză că noi vorbim aceași limbă și că suntem percepuți ca vecini, ci din cauză că România ne percepe ca frați. Noi simțim umărul României pentru tot ce face pentru Republica Moldova și că ține țara noastră în agendă pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Rep: În ce alte domenii se manifestă colaborarea dintre UE și Cluj-Napoca ?

Alexandru Ambros: Pe viitor, noi ne dorim să punem în contact instituțiile noastre educaționale. În acest sens am avut o vizită la Universitatea „Babeș Bolyai”. De asemenea, vrem să dezvoltăm relațiile la nivelul învățământului preuniversitar dar și relațiile dintre grupurile profesionale.

paduri Rep: Cât de mult au contat legăturile pe care le-ați stabilit până acum cu entități din spațiul UE pentru ceea ce înseamnă creșterea calității vieții în comunitățile de peste Prut ?

Alexandru Ambros: Foarte mult înseamnă acest suport pe care ni-l acordă în special România. Noi înțelegem foarte bine că o perspectivă de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană în scurt timp nu este posibilă, dar ceea ce este posibil este să aducem la noi acasă acele standarde de viață din UE. Vorbim de acele ajutoare pe care le-a oferit România absolut dezinteresat și cu dragă inimă pentru grădinițele din Republica Moldova, precum și de mijloacele de transport pentru instituțiile de învățământ astfel încât copiii să poată ajunge la școală în condiții bune. Sunt o sumedenie de alte cazuri în care România s-a implicat foarte mult. Desigur, este important ca noi să aducem standardele europene la noi acasă.

Rep: Recent, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare. Ținând cont de rezultatele care au fost la acest scrutin, doresc să vă întreb în ce măsură credeți că drumul european al Republicii Moldova mai este un lucru cert?

Alexandru Ambros: Drumul spre Uniunea Europeană al Republicii Moldova nu este compromis nicidecum în urma acestor alegeri. Integrarea Europeană și Acordul de Asociere al Republicii Moldova cu UE va rămâne valabil indiferent de cine va veni la guvernare. Faptul că mai există anumite situații când pe eșichierul politic apar și alte forțe care au și alte păreri nu înseamnă că se va schimba cursul țării noastre spre integrarea în UE. Eu sunt sigur că drumul nostru este spre UE iar noi trebuie să ducem o politică deșteaptă și să avem relații bune cu toate țările vecine. România este prietenul nostru de bază în toate intențiile noastre de a face lucruri bune.

Rep: Republica Moldova s-a confrunat și se confruntă în continuare, la fel ca România, cu un val masiv de plecare a tinerilor din țară. În ce măsură autoritățile locale se pot implica în diminuarea acestui fenomen?

Alexandru Ambros: Ceea ce facem noi alături de autoritățile locale este să fim deschiși față de orice inițiativă cu care vine fie societatea civilă, fie mediul business-ului sau mediul academic. Chiar dacă sunt tineri care au părăsit, la un moment dat, orașul sau țara este important să ținem legătura cu ei. Noi am creat la Ungheni o asociație obștească pe care am denumit-o „Unghenenii de pretutindeni”. În cadrul acestei asociații se poate înscrie orice persoană care se consideră unghenean iar noi îl informăm despre tot ce se întâmplă în orașul nostru. Totodată, când avem o dezbatere publică și consultăm populația din Ungheni încercăm să-i consultăm și pe cei care au plecat în afara țării și care provin din Ungheni. Prin acest lucru dorim să lăsăm o ușă deschisă pentru acei emigranți astfel încât să se poată întoarce acasă. În momentul în care ei vor ști ce se face acasă și vor ști că atunci când s-au făcut anumite proiecte au fost consultați și ei, vor vedea altfel lucrurile pentru a se vor putea reîntoarce acasă.

Rep: Un element important în dezvoltarea comunităților îl reprezintă investițiile, în special cele străine. Cum se raportează orașul Ungheni la investitorii străini?

Alexandru Ambros: Noi avem mai multe investiții străine. Zona economică liberă Ungheni Business are 38 de rezidenți. Avem companii foarte mari, unele cu peste 2000 de angajați, care lucrează în trei schimburi. Orașul Ungheni este oarecum unicat pentru că poate oferi investitorilor diverse tipuri de colaborare. Spre exemplu, dacă un investitor își dorește să lucreze în regim de zonă economică liberă, poate să facă acest lucru. Dacă dorește să lucreze în afara zonei economice, poate opta și pentru acest lucru. Totodată, dacă se află în afara zonei economice libere și dorește să intre în zona economică liberă, poate primi statutul de subzonă. Este un lucru foarte dinamic și bun pentru investitori deoarece le dă posibilitatea să aleagă. Noi sprijinim orice investiție privată care vine în orașul nostru. Încercăm să sprijinim investitorii, să le deschidem ușile pentru că orice investiție care se face în orașul nostru este în folosul cetățeanului.

Între municipiul Cluj-Napoca şi oraşul Ungheni din Republica Moldova există o înţelegere de cooperare semnată în 2016. Acordul de cooperare vizează dezvoltărea relaţiilor dintre cele două comunităţi, mai ales în ceea ce priveşte transferul de bune practici, al schimbului de expertiză în domeniul economic, administrativ, educațional şi cultural. În baza acestui acord, Primăria Cluj-Napoca a alocat în 2017 suma de 100.000 de euro pentru construirea unui orăşel al copiilor în Parcul Central din oraşul Ungheni.

În prezent, la Cluj-Napoca învață aproximativ 1500 de studenți moldoveni. Un rol strategic în dezvoltarea relațiilor româno-moldovene îl reprezintă Grupul de Inițiativă Basarabeană, format din studenți și foști studenți care acționează ca ambasadori ai valorilor europene și furnizori de schimb de bune practici. Cu o populaţie de 38 de mii de locuitori, Ungheniul concentrează cea mai mare parte a potenţialului industrial al regiunii, reuşind să devină un centru economic important cu capital autohton şi zona mixtă Economică “Ungheni-Business”.

Interviu realizat de Cosmin PURIŞ