Microregiunea Câmpia Transilvaniei a vizitat Bruxellesul

Integrarea europeană, declarată și asumată atât la nivel local, regional și statal, presupune și cunoașterea dimensiunilor economice, politice, sociale, geografice, chiar și juridice, ce-și cer armonizarea în spațiul ce poartă sigla Uniunii Europene.

Și cum Microregiunea de Dezvoltare Câmpia Transilvaniei este parte componentă a acestei dimensiuni europene, mișcarea cunoașterii are o puternică motivație dacă ținem cont și de legitimitatea programelor asumate de această asociație.

În principal, asociația sprijină dezvoltarea localităților din zona Câmpiei Transilvaniei și reprezintă interesele acestora la nivel de județ, regional și internațional, de a pregăti, promova și implementa la toate nivelurile proiecte pentru crearea, modernizarea și extinderea infrastructurii locale, și de a obține finanțări interne și externe necesare multor procese investiționale.

Aș enumera aici câteva domenii importante subliniate deseori de președintele Asociației, dl. Vasile Focșa și directorul Sorin Ranga, care se pliază pe elaborarea și implementarea unei strategii de dezvoltare economico-socială durabilă, cu luarea în considerare a intereselor locale; elaborarea de proiecte și programe pentru dezvoltarea integrată a regiunii și sprijinirea proiectelor de dezvoltare locală; susținerea inițiativelor locale și zonale din domeniul social, economic, cultural, turistic și al protecției mediului; asigurarea accesului populației din regiune la informații și surse de finanțare pentru creșterea nivelului de cultură și civilizație a locuitorilor; protejarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural al regiunii; sprijinirea administrațiilor publice locale în exercitarea atribuțiilor ce le revin; facilitarea cooperării regionale și inter – regionale etc.

Și cum una din principalele surse de finanțare a acestor proiecte și strategii de dezvoltare este Uniunea Europeană, ne asigură dl. Sorin Ranga, directorul executiv al acestei Asociații Microregionale, o vizită la Parlamentul European are un substanțial pachet de câștiguri pentru participanții la această deplasare.

Chiar dacă traseul a fost lung, cu opriri în Ungaria, Austria, Germania, Belgia, Cehia și Slovacia, primarii din comunele Mociu, Cămărașu, Mica, Cătina, orașul Sărmaș, viceprimarii din Geaca, Cojocna, Mociu, Buza și mai mulți funcționari publici din administrațiile comunelor Buza, Căian, Cătina, Cămărașu, Cojocna, Palatca, Țaga, Geaca, Suatu, Mociu și Sărmașu, au avut la ce se uita și ce reține pentru agenda lor de lucru.

Și cum culorile frumosului anotimp au aceleași splendide nuanțe rubinii ca și în România și aceleași temperaturi blânde ale zilei, prin păduri nu se aud zgomote de drujbe, terenurile agricole nu sunt acoperite de buruieni și mărăciniș,iar drumurile, cât sunt ele de lungi și late, au acea amprentă occidentală spre care noi jinduim de-o viață…

Gustul pentru frumos, trainic și de buni gospodari, se pare că se predă și în cei șapte ani de acasă, dar și în școală, poate de aceea nu sunt gunoaie pe caldarâmuri, ziduri scrijelite și trotuare blocate cu mașini parcate discrețional.

Cei drept, cerșetori există și la Bruxeles.. Chiar în fața Parlamentului European, pirandele din zona Buzăului, dădeau lecții de cerșit puradeilor, nu puțini la număr, dar care cereau euroii în limba franceză!, ba mai mult, fiind ofertați cu leul românesc, au spus că ăsta-i un gest de… curată discriminare!?.

Ajunși la Parlamentul Europei membrii delegației din Câmpia Transilvaniei s-au supus exigentelor reguli de securitate al controlului corporal –  electronic, au primit informații despre programul aprobat și au fost invitați să servească prânzul la restaurantul parlamentului. O sală de mese mare, dar cu dotări de nivel mediu, la fel ca și meniurile din care nu lipsesc cartofii belgieni.

Programul a continuat cu vizitarea sălii în care-și desfășoară activitatea, în plen, forumul european, un amfiteatru, pe cât de mare, pe atât de bine dotat și mobilat, în care se auzea doar vocea celui de la microfon, în rest o liniște ca în templul de rugăciune.

Aici se stabilesc strategii de dezvoltare, aici se adoptă legi, aici sunt chemați la raport cei bănuiți de fluctuații sau nesupunere, ( doamna Dăncilă, a primit, recent, o…urecheală), de aici se conduce Europa.

În Parlamentul Europei nu se prea circulă pe scări, din motive de siguranță, de aceea de la etajul cinci la patru, a trebuit să coborâm cu lifturile în sala unde transilvănenii noștri au avut o adevărată întâlnire de lucru cu dl. Daniel Buda, europarlamentar al Clujului și României, care a avut marea disponibilitate de a prezenta celor 50 de delegați din Câmpia Transilvaniei, principalele programe finanțate de UE.

În principal, europarlamentarul și-a axat expunerea pe domeniul dezvoltării agriculturii și al dezvoltării regionale, dat fiind faptul că este membru în aceste comisii ale Parlamentulu. Aceste două comisii beneficiază de 80% din fondurile ce sunt repartizate țărilor pe programe de dezvoltare.

Daniel Buda a cerut primarilor să depășească bariera fricii, aceea că cel ce semnează și răspunde, pentru că reducerea decalajelor dintre oraș și sat se poate face numai cu absorbția fondurilor europene care sunt mult mai mari față de cele ce vor fi disponibile după 2020.

România este criticată pentru modul defectuos în care acționează pentru absorbția acestor bani, ba mai mult, guvernul de la București pune condiții suplimentare, greoaie, în întocmirea acestor programe

Apreciind că munca de primar este grea și nu ar face-o, parlamentarul a ascultat cu multă atenție greutățile prezentate de unii primari și viceprimari, promițând celor din Țaga și Buza că se va implica în reabilitarea drumului județean de aici care este desfundat de aproape 30 de ani.

Despre colaborarea cu europarlamentarii PSD, Daniel Buda a vorbit la superlativ, când sunt puse în discuție interesele României.

În același cadru, doamna Ioana Bobeș, a prezentat structura, componența și instituțiile Uniunii Europene, populația care depășește  510 milioane de locuitori de unde vin în Parlament 751 de aleși din 28 de țări, aici vorbindu-se 24 de limbi.

Președintele microregiunii Câmpia Transilvaniei, primarul comunei Mociu, Vasile Focșa, a mulțumit domnului Daniel Buda pentru eforturile făcute în reușita acestei vizite de documentare, exprimându-și convingerea că cele văzute în Bruxelles și țările europene parcurse, crează un plus motivațional în optimizarea muncii și a programelor de dezvoltare a unităților administrativ – teritoriale din această zonă geografică a județului Cluj.

Membrii delegației au vizitat această capitală a Europei, unde se vorbește franceza, olandeza și germana, au admirat arhitectura flamandă a Grand Palace, unii au vizitat vechea galerie de shopping acoperită, care împlinește 171 de ani, unii au gustat berea Duvel, una dintre cele 800 de tipuri de bere produsă de Belgia.Și cum magazinele cu ciocolată te îmbie să intri la tot pasul, înțelegem gluma înțelenită aici, conform căreia, cea mai acră persoană din lume se poate îndulci aici.

Delicioasele praline au ajuns, în aceste zile, chiar de la sursă, în Câmpia Transilvaniei, pentru cei mici, cei mari, cei dragi, că doar 220 tone de ciocolată, în sute de sortimente, produce Belgia.

Dumitru VATAU