Membrii GIMPCRM – „impresionaţi de calitatea lucrărilor de restaurare a clădirii vechii primării” din Roşia Montană

Grupul Independent pentru Monitorizarea Patrimoniului Cultural din Roşia Montană (GIMPCRM) s-a reunit sîmbătă, la Roşia Montană, în cea de a V-a sesiune de lucru. Reuniunea este parte a procesului de monitorizare a cercetărilor arheologice şi a lucrărilor de restaurare a clădirilor istorice desfăşurate în localitate, în cadrul programelor de patrimoniu derulate de către Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) – informează un comunicat al GIMPCRM, remis presei.

Potrivit comunicatului, monitorizarea de sîmbătă a vizat principalele şantiere de restaurare a patrimoniului construit, aflate, în prezent, în derulare, respectiv cel al clădirii vechii şcoli şi vechiul sediu al Primăriei. „Ambele clădiri presupun lucrări de restaurare foarte complexe, finalizarea lor fiind estimată pentru vara anului viitor cînd, în urma discuţiilor avute cu autorităţile locale, urmează a fi transformate în unităţi hoteliere. Proiectul este gîndit ca un parteneriat între RMGC şi Consiliul Local Roşia Montană şi îşi propune să acopere un gol existent în localitate, prin lipsa unor spaţii de cazare de calitate” – se precizează în comunicat.

„Membrii GIMPCRM s-au declarat impresionaţi de calitatea lucrărilor de restaurare a clădirii vechii primării a localităţii, coordonate de arh. Mircea Săbău Tătar, şi recomandă demararea neîntîrziată a procesului de întocmire a dosarului de clasare a clădirii ca monument istoric. Membrii GIMPCRM au vizitat şi galeria Cătălina-Monuleşti unde, împreună cu dr. Beatrice Cauuet şi dr. Paul Damian, au analizat stadiului actual al lucrărilor de cercetare arheologică din subteran şi oportunităţile de amenajare spre vizitare a galeriei, precum şi situaţia depozitului de artefacte şi arhiva cercetărilor arheologice desfăşurate în zonă. Lucrările de cercetare arheologică de aici au fost calificate de către membrii grupului drept profesioniste şi de foarte bună calitate” – mai precizează comunicatul.

În acelaşi document se spune că specialiştii din cadrul GIMPCRM „sprijină intenţia companiei miniere şi a coordonatorului lucrărilor de cercetare de a da galeriei o destinaţie turistică”. „Galeriile romane, medievale şi moderne unde au fost descoperite artefacte din lemn destinate evacuării apelor subterane urmează a fi amenajate pentru vizitare, inclusiv prin folosirea tehnicilor de replicare a artefactelor, în scopul de a oferi publicului accesul la toate stadiile de evoluţie a procesului de exploatare a aurului pe care galeria Cătălina-Monuleşti le prezintă. Cu toate acestea, GIMPCRM îşi exprimă regretul că instituţiile de profil nu profită de prezenţa specialiştilor în arheologie minieră din Franţa, în vederea formării unor specialişti români în arheologia mineră, eforturile individuale în acest sens fiind semnificative, dar nu suficiente, pentru a creea o şcoală românească de profil. GIMPCRM îşi exprimă regretul cu privire la stoparea Programului Naţional de Cercetare «Alburnus Maior», avînd în vedere consecinţele negative pe care acest lucru l-a avut asupra continuităţii cercetărilor şi a circulaţiei informaţiei ştiinţifice şi susţine reluarea sa neîntîrziată. În acelaşi context, GIMPCRM recomandă continuarea cercetărilor în zone precum Orlea şi Păru Carpeni, precum şi reluarea seriei de publicaţii ştiinţifice, prin intermediul căreia să fie diseminate rezultatele cercetărilor de la Roşia Montană, întreprinse atît de arheologii români, cît şi de cei străini. Aceasta cu atît mai mult cu cît lucrările arheologice întreprinse aici au generat o direcţie majoră de cercetare, care stă la baza confirmării academice a unui grup consistent de tineri cercetători români” – se mai spune în comunicatul GIMPCRM.

De asemeni – se precizează în comunicat – GIMPCRM recomandă „continuarea demersurilor pentru restaurarea, conservarea tuturor artefactelor descoperite în cercetarea arheologică şi depozitarea/arhivarea conformă a acestora” şi, totodată, îşi oferă sprijinul pentru „demararea lucrărilor de elaborare a unui proiect de reconstituire, cu ajutorul tehnologiei 3D, a galeriilor şi construcţiilor romane descoperite în Roşia Montană, precum şi a artefactelor descoperite în cursul cercetărilor, pentru a fi folosite în cadrul expoziţiei locale”.

Conform comunicatului, specialiştii GIMPCRM „constată că obiectivele intermediare de patrimoniu, asumate de către compania minieră în relaţia sa cu autorităţile române şi consemnate în Raportul Roşia Montană – stare de fapt şi perspective reale au fost îndeplinite”, lucrările de cercetare, în vederea amenajării turistice, din galeria Cătălina-Monuleşti, precum şi cele de restaurare a clădirilor din centrul vechi al localităţii fiind demarate, „în condiţii tehnice excelente şi la cele mai bune standarde ştiinţifice”.

La reuniunea de sîmbătă, pe lîngă membrii GIMPCRM – acad. Alexandru Vulpe, preşedintele Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice a Academiei Române; acad. Răzvan Theodorescu, membru al Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audio-Vizual a Academiei Române, secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene (UNESCO); prof. univ. dr. doc. Nicolae Gudea, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Vasile Moga, Universitatea „1 Decembrie” din Alba-Iulia; prof. univ. dr. Ioan Opriş, Universitatea „Valahia” din Tîrgovişte; prof. univ. dr. arh. Augustin Ioan, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşţi; conf. univ. dr. Alexandru Diaconescu, Facultatea de Istorie şi Filosofie a UBB; conf. univ. dr. Florin Anghel, Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii „Ovidius” din Constanţa – la întîlnire au participat şi dr. Beatrice Cauuet, coordonatorul lucrărilor de cercetare arheologică, în vederea amenajării turistice din Galeria Cătălina-Monuleşti, dr. Paul Damian, de la Muzeul Naţional de Istorie a României şi arh. Katalin Moscu, coordonator al lucrărilor de restaurare a clădirilor din centrul vechi al localităţii – se mai arată în comunicatul GIMPCRM