Masoneria din Transilvania şi Ungaria, în atenţia cercetătorilor

Frontispicii şi peceţi masonice din arealul austro-ungar sunt prezentate într-un volum lansat, miercuri, sub egida Academiei Române şi a Institutului de Istorie George Bariţiu din Cluj-Napoca. Volumul, intitulat “Documenta Masonica Hungarica”, prezintă simboluri masonice cuprinse în 55 de frontispicii şi 58 de peceţi.

“A vorbi despre masonerie este incitant, dar şi dificil în acelaşi timp. S-au spus şi scris atît de multe despre acest subiect şi totuşi încă mai produce discuţii aprinse pro şi contra. Se vorbeşte despre ea ca fiind cînd o societate secretă, cînd o societate discretă, deşi astăzi practic se găsesc în librării cărţi care spun mai mult decît se întîmplă în realitate în ceea ce numim masonerie. Probabil că încă se vor scrie multe lucruri reale, dar şi neadevărate despre subiectul acesta, fără a se ajunge la un compromis între cei care o acceptă şi cei care sunt detractorii ei. Există o deviză în masonerie care spune că aceasta ia un om bun pentru a-l face şi mai bun. Dar şi aici sunt suficient de multe discuţii: cine judecă dacă omul este bun şi cine judecă dacă acel om a devenit mai bun”, a declarat Cornel Kameniczki, unul dintre autorii volumului.

El a mai spus că masoneria nu face decît să reflecte în alt mod frămîntările unei societăţi la un moment dat al evoluţiei ei, motiv pentru care cercetarea documentelor istorice ale masoneriei este foarte importantă, pentru că rescrie “din alt punct de vedere” istoria societăţii. “Din păcate, cercetarea documentelor este dificilă, fie pentru că nu toate sunt scoase la lumină şi posibil a fi cercetate, fie pentru că se găsesc în arhive necunoscute sau greu accesibile şi, nu în ultimul rînd, din cauza resurselor financiare pe care le necesită cercetarea. Majoritatea cărţilor publicate despre masonerie nu fac referire la documente concrete, cercetabile şi interpretabile. Apoi mai apare bariera impusă de simbolistica masonică, dificil de interpretat dacă nu ai cunoştinţă despre ea”, a mai spus Cornel Kameniczki.

“Documenta Masonica Hungarica” face parte dintr-un şir de volume cu tematică privind istoria masoneriei, editate sub egida Academiei Române.

“Anul trecut, odată cu volumul consacrat Lojii Licht und Wahrheit din Reşiţa, am inaugurat sub egida celui mai înalt for de cultură al ţării, Academia Română, un masiv corpus de izvoare istorice intitulat Documenta Masonica Transylvanica et Banatica. (…) Am decis ca, pe lîngă un masiv corpus documentar, să inaugurăm şi un al doilea corpus dedicat simbolurilor extrase de pe documente, un corpus pe care l-am intitulat Documenta Masonica Hungarica – Frontispicii şi Peceţi”, arată autorii, în prezentarea cărţii.

“Documenta Masonica Hungarica” îi are ca autori pe Varga Attila, Cornel Kameniczki, Cristian Maidan, Vele Ana Maria şi Rudolf Cristian şi a fost scoasă de editurile Argonaut din Cluj-Napoca şi Symphologic Publishing din Quebec, Canada.

Cartea a fost prezentată de academicianul Nicolae Edroiu, iar printre participanţi s-a numărat şi academicianul Camil Mureşanu.