Mărişel – centru de cercetare a spaţiului cosmic

După absolvirea unui liceu renumit din Cluj, avînd specializare în electronică aplicată şi tehnologii nucleare, dl Paul Dolea a urmat cursurile Facultăţii de Fizică, cu aprofundarea studiului în electronică şi radiofizică. După  absolvire a fost profesor. În anul 1984 a obţinut acreditare de metrolog în domeniul Timp-frecvenţe şi coordonator al activităţii de metrologie la Direcţia de Radio şi Televiziune Cluj. Din 2002, fizicianul Paul Dolea face parte dintr-un colectiv de cercetare şi dezvoltare în domeniul comunicaţiilor prin satelit şi supraveghere spaţială adîncă.

A participat şi participă la proiecte de cercetare desfăşurate la nivel naţional şi internaţional. A participat la conferinţe naţionale şi internaţionale în diverse domenii ale cercetării ştiinţifice. A publicat zeci de articole ştiinţifice sau de popularizare a ştiinţei. 

Paul Dolea este cel care a iniţiat construirea Observatorului Astronomic Mărişel şi a contribuit direct la proiectarea şi construcţia lui, precum şi la realizarea Staţiei de comunicaţii în banda S cu sateliţi artificiali ai Pămîntului.

A iniţiat şi a pus bazele Şcolii de Vară  „Generaţia Următoare”- Mărişel, pentru elevi de gimnaziu şi liceu, care în 2012 va avea cea de a III-a ediţie. 

În prezent este doctorand al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, titlul tezei sale de doctorat fiind „Contribuţii la studiul undelor electromagnetice de joasă frecvenţă. Posibilităţi de recepţie şi de analiză”.

În interviul acordat ziarului Făclia, fizicianul Paul DOLEA explică ce înseamnă, conccret, Observatorul Astronomic de la Mărişel.

 – Cum aţi ajuns dvs la Mărişel şi cum a ajuns Mărişelul să aibă un observator astronomic?

– Societatea privată în care îmi desfăşor activităţile de cercetare a primit, în 2005, o propunere de colaborare cu un consorţiu european angrenat în analiza posibilităţilor de informatizare şi conectare la reţeaua Internet a localităţilor izolate.

Tatăl meu este topograf şi a avut lucrări în întreg judeţul Cluj, pe care-l cunoaşte ca pe propriile buzunare. Pe vremea cînd eram elev, apoi student, mă ducea deseori cu el ca să-mi transmită cîte ceva din meseria pe care o îndrăgea aşa de mult. Astfel, am ajuns şi eu să cunosc bine fiecare localitate şi fiecare drum, atît din judeţul nostru, cît şi din zonele limitrofe.

În cadrul colectivului din care fac parte am făcut o analiză a localităţilor aflate în zona montană a judeţului Cluj şi am hotărît că pentru implementarea acelui proiect european, localitatea cea mai potrivită este Mărişel. Am prezentat apoi intenţiile noastre Consiliului Local al comunei Mărişel şi ni s-a promis sprijin. Astfel, timp de o vară, am căutat un loc potrivit pentru amplasarea antenelor de satelit şi a echipamentelor aferente, dar poziţia celor cîteva parcele pe care ni le-ar fi putut pune la dispoziţie primăria nu corespundea din punct de vedere tehnic necesităţilor noastre.

În timpul acestor căutări m-am întîlnit din nou, după zeci de ani, cu oameni pe care-i cunoscusem cîndva şi locuri care-mi erau familiare în adolescenţă. A urmat apoi o succesiune de evenimente favorabile, care mi-au permis să devin proprietarul unui teren situat în intravilanul comunei Mărişel. Nici acesta însă nu era potrivit pentru scopul iniţial al căutărilor mele, dar ştiam că este foarte bun pentru construirea unui observator astronomic şi a unui poligon de testare a echipamentelor radio. Acum, după multe experimente ştiinţifice care au fost făcute în acea locaţie, sînt sigur că alegerea mea a fost potrivită.

– Cum au privit localnicii şi autorităţile locale ideea iniţierii unui astfel de proiect în comună?

– Cînd le-am spus că în cîţiva ani localitatea Mărişel se va putea mîndri cu un observator astronomic performant şi că de experimentele ştiinţifice care se vor derula în comuna lor se va auzi în întreaga lume, m-au privit cu o oarecare neîncredere. În primul rînd nu le venea să creadă că cineva va folosi un teren privat şi va face investiţii private pentru a face cercetări ştiinţifice. După un an de zile, cînd am construit parabola computerizată şi au văzut dimensiunile ei, şi-au dat seama că nu am glumit. După ce am construit clădirea observatorului astronomic dotat cu o cupolă automatizată cu diametru de trei metri, orice urmă de îndoială a dispărut.

– Cine v-a ajutat în realizarea acestui proiect? A existat vreun sprijin din partea statului român?

– Proiectul a demarat într-o perioadă în care lucrările de prestări servicii şi contractele de cercetare pe care le derula firma la care lucrez au permis alocarea în timp a unor sume destinate acestei dezvoltări. Proprietarul firmei, fizicianul Octavian Cristea, care mi-e prieten şi am fost colegi de liceu şi facultate, a reuşit la un moment dat să cumpere şi el un teren alăturat, astfel încît suprafaţa alocată observatorului astronomic să ajungă la 4000 mp. Această extindere ne-a permis demararea lucrărilor de construcţie a clădirii observatorului.

Din păcate, proiectul nu-şi luase încă zborul cînd i s-au scurtat aripile. Climatul economic nefavorabil care a debutat în anul 2009 a redus brutal posibilităţile de dezvoltare, obligîndu-ne să ne orientăm pe utilizarea eficientă a ceea ce aveam în acel moment. Nu am beneficiat de nici un sprijin din partea statului român. Din cîte cunosc eu, firmele private nu pot fi sprijinite financiar cu bani de la buget, chiar dacă investiţia lor nu are scop comercial.

– Ce… înseamnă, concret, Observatorul Astronomic Mărişel? Cu ce este dotat acest observator astronomic şi ce se petrece acolo? Ce se poate observa de la Mărişel?

– Activităţile ce se desfăşoară în cadrul Observatorului Astronomic Mărişel pot fi grupate în următoarele categorii:

a) Observaţii astronomice în spectru vizibil şi radioastronomie;

b) Cercetări în domeniul utilizării undelor radio în scopuri ştiinţifice, activitate cunoscută în mediile ştiinţifice sub denumirea de „Radio Science”. Voi dezvolta această idee deoarece puţini sînt cei care sînt familiarizaţi cu termenul de „Radio Science”. În această perioadă ne-am concentrat cercetările spre punerea în evidenţă pe cale radio a efectelor exploziilor solare asupra ionosferei şi construirea echipamentelor ştiinţifice de monitorizare şi analiză a undelor electromagnetice de foarte joasă frecvenţă. Modificările bruşte în spectrul undelor radio de foarte joasă frecvenţă  sînt strîns legate de furtuni magnetice, de furtunile electrice din atmosfera înaltă sau pot pune în evidenţă variaţii ale ionosferei ce înconjoară Pămîntul;

c) Experimente de comunicare radio cu sateliţi artificiali, atît geostaţionari, cît şi de medie şi joasă altitudine.

d) Activităţi în domeniul educaţiei. În prezent, în baza noastră de cercetare îşi  desfăşoară activităţile de cercetare ştiinţifică 3 doctoranzi ai Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca. De asemenea, o parte din testele efectuate în cadrul unui contract de cercetare postdoctoral se desfăşoară tot la Mărişel. Pentru cei şi mai tineri, pe care eu îi numesc „Generaţia Următoare”, am iniţiat şi organizez în fiecare an, la Mărişel, cursurile Şcolii de Vară „Generaţia Următoare”. În cadrul acestei şcoli, elevi cu vîrste cuprinse între 12 şi 16 ani sînt iniţiaţi în cercetarea spaţiului cosmic şi utilizarea undelor radio în scop ştiinţific.

– Prin ce se particularizează Observatorul Astronomic Mărişel faţă de altele din ţară sau din Europa?

– Amplasarea Observatorului permite observaţii în vizibil de bună calitate. Poluarea luminoasă cauzată de iluminatul nocturn din marile oraşe este, în acea locaţie, inexistentă. Altitudinea de 1200 m asigură, de multe ori, un cer „ca lacrima”. De asemenea, poluarea radio este foarte redusă. Într-adevăr, telescopul optic pe care ne-am permis să-l cumpărăm nu este foarte performant, dar sperăm ca lucrurile să se îndrepte într-o direcţie bună şi să cumpărăm un alt telescop, mult mai performant. În plus, echipamentele radio instalate permit efectuarea unor observaţii astronomice în spectru radio, chiar şi în timpul zilei sau cînd cerul este acoperit de nori.

– Cine lucrează, în prezent, la Observatorul Astronomic Mărişel?

– La Mărişel nu avem o activitate permanentă. Momentan nu ne permitem să angajăm cheltuieli permanente de încălzire, de asigurare a energiei electrice şi întreţinere curentă, inerente locurilor în care se utilizează aparatura de cercetare ştiinţifică. De asemenea, condiţiile de locuit sînt precare deoarece investiţiile le-am făcut în primul rînd cu scop ştiinţific. În funcţie de evenimentele astronomice notabile sau de proiectele de cercetare pe care le derulam, transportăm aparatura şi personalul necesar la Observator, unde apoi, timp de cîteva zile sau nopţi, ne facem măsurătorile.

– Care este misiunea Observatorului Astronomic Mărişel şi a dvs personal legat de primul nanosatelit românesc, GOLIAT, lansat, luni, în spaţiu, de la bordul rachetei Vega?

– Satelitul GOLIAT va fi operat de Staţia Sol construită în localitatea Măgurele, de lîngă Bucureşti. Infrastructura pe care am realizat-o la Mărişel permite amplasarea echipamentelor radio necesare recepţiei de date de la acest satelit şi din locaţia noastră. Staţia Sol de la Mărişel este staţie de rezervă în cadrul acestui proiect. Bineînţeles că noi sîntem deja pe recepţie, chiar dacă, deocamdată, aparatura sensibilă şi un set de antene le-am adus la sediul firmei noastre. Condiţiile meteo au fost foarte vitrege în acestă perioadă şi am hotărît ca primele teste să le facem din Cluj.

– Care este cîştigul aşteptat al acestui proiect?

– Deocamdată, cîştigul este mai degrabă unul moral. Sîntem un grup de cercetători care am deschis, cred eu, un drum nou în cercetarea ştiinţifică din România. Pentru a ne putea desfăşura proiectele de cercetare fără a fi nevoiţi să ne rugăm de alţii (din Europa sau de peste mări sau oceane), am pornit să ne construim propria bază de cercetare ştiinţifică. Eu sînt convins că peste ani, importanţa ştiinţifică şi educativă a acestui  proiect va fi demonstrată.

M. TRIPON