Marie Curie, femeia cu cel mai semnificativ impact asupra istoriei lumii

Într-o comunicare științifică prezentată, recent, la Conferința internațională multidisciplinară „Profesorul Dorin Pavel – fondatorul hidroenergeticii românești”, prof. univ. em. dr. ing. Mircea Bejan, de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România, președintele Filialei Cluj a AGIR, a evidențiat rezultatul unui sondaj realizat în rândul cititorilor publicației britanice „BBC History Magazine”: Marie Curie a fost votată femeia cu cel mai semnificativ impact asupra istoriei lumii.

„A fost prima femeie care a câștigat un premiu Nobel pentru Fizică, prima femeie profesor la Universitatea din Paris și prima persoană – a se observa utilizarea aici a cuvântului persoană, nu femeie – care a câștigat al doilea premiu Nobel”, potrivit Patriciei Fara, președinta „British Society for the History of Science”.

Marie Curie a fost prima femeie care a primit de două ori premiul Nobel. A inventat termenul de radioactivitate după ce a descoperit cele două elemente: poloniu și radiu.

Copilăria și începutul studiilor în Franța

„Maria Salomea Skłodowska (viitoarea Marie Curie) s-a născut în ziua de 7 noiembrie 1867, în Varșovia, într-o Polonie destrămată și împărțită între trei mari puteri: Rusia, Austria și Germania. A fost cea mai mică din cei cinci copii ai familiei. Ambii părinți proveneau din mica nobilime poloneză. Tatăl său, Wladyslaw (1832-1902), era profesor de matematică și de fizică, iar mama sa, Bronislawa (1836-1878), era învățătoare. Când Marie avea 10 ani, mama sa a murit de tuberculoză, iar un an mai târziu, una dintre surorile sale a murit de tifos.

Marie a absolvit gimnaziul la 15 ani, însă, în Polonia, fetele nu erau admise la universitate, iar tatăl familiei abia putea susține financiar Facultatea de Medicină a fratelui său. Marie și sora ei mai mare, Bronia, au ajuns la o înțelegere: Bronia avea să plece la Paris, să studieze Medicina, timp în care Marie lucra ca guvernantă și o ajuta să-și plătească studiile. După ce Bronia avea să-și termine facultatea, va face același lucru pentru sora ei mai mică.

Între timp, Bronia a absolvit facultatea, s-a căsătorit și a început să practice medicina, lucru care a îndemnat-o să o cheme pe Marie să-și urmeze studiile la Paris. La acea vreme, Marie ezita să meargă la Paris deoarece era cumva împărțită între dorința de a studia în Franța și legăturile sale cu Polonia. În 1891, la vârsta de 23 de ani, Marie ajunge la Paris și se înscrie la Sorbona.

Parisul, căsătoria cu Pierre Curie și Premiile Nobel

La Sorbona, Marie întâlnește fizicieni renumiți precum Jean Perrin sau Charles Maurain, care-i vor influența pozitiv întreaga carieră științifică. Marie muncește și studiază din greu în timpul facultății, noapte de noapte învață și ajunge să trăiască, la propriu, doar cu pâine, unt și ceai. Este prima care își ia licența în știința fizicii în 1893, iar anul următor începe să lucreze în laboratorul de cercetare Lippmann și primește licența în matematică. În primăvara aceluiași an îl cunoaște pe Pierre Curie, cu care se căsătorește în 1985. Căsătoria lor a fost începutul unui parteneriat cu rezultate semnificative în lumea științei. Vor descoperi poloniul în 1898 (element denumit astfel după țara natală a cercetătoarei, Polonia) și câteva luni mai târziu, radiul – al   88-lea element din sistemul periodic al elementelor, având simbol chimic Ra. Radiul în stare pură este alb argintiu, dar datorită reactivității sale ridicate, se oxidează rapid, devenind negru cu irizații colorate. Toți izotopii de radiu sunt radioactivi, cel mai stabil fiind 226Ra, acesta având timp de înjumătățire de 1601 ani, în urma dezintegrării sale rezultând radonul. Din cauza instabilității sale, radiul este luminiscent.

În 1902, Marie reușește să prepare un decigram de radiu pur și face o primă determinare a masei atomice a radiului, obținând valoarea 223,3 (valoarea exactă este 226,0254). Abia în 1910 va reuși să obțină radiu în stare pură. Radiul exista oficial, dovedindu-se util în medicină. Radioterapia distruge celule bolnave și vindecă anumite forme de cancer. I s-a dat numele de Curieterapie. Soții Curie au convenit să nu-și breveteze tehnica obținerii radiului, deși acest lucru le-ar fi putut aduce imense câștiguri materiale. Ar fi fost, după ei, contrar spiritului științific.

Ca rezultat al cercetărilor sale științifice, Marie Curie își ia doctoratul în știință în iunie 1903 (teza intitulată ”Cercetări asupra substanțelor radioactive” – Recherches sur les substances radioactives) și tot atunci împarte premiul Nobel cu soțul său și cu Antoine Henri Becquerel (fizicianul al cărui nume a fost folosit pentru denumirea unității de măsură în radioterapie), distincție pe care o primesc pentru descoperirea radioactivității.

Nașterea celor două fiice, Irene și Eve nu au întrerupt munca de cercetare științifică a lui Marie. La foarte scurt timp de la primirea premiului Nobel, Pierre Curie moare subit într-un accident de mașină, moment de cotitură pentru cariera cercetătoarei: de acum înainte ea trebuia să-și dedice toată energia pentru a completa singură lucrarea științifică pe care o concepuse.

În mai 1903 primește catedra ce aparținuse soțului ei la Sorbona și devine astfel prima femeie care predă pentru această prestigioasă universitate. Apariția ei la catedra Universității din Paris (spre a lua locul soțului de curând decedat) reprezintă un moment unic în istoria academică a Franței, pentru care era un lucru neobișnuit ca o femeie să dețină o astfel de funcție. În 1908 devine profesor titular, iar în 1910 va fi publicată teza sa fundamental despre radioactivitate.

În 1911 primește al doilea premiu Nobel pentru chimie, pe baza teoriei izolării radiumului pur. În 1911 se supune la vot admiterea Mariei Curie în cadrul Academiei de Științe din Franța. Într-o epocă în care discriminarea femeii era încă predominantă, propunerea a fost respinsă. În 1922 a fost aleasă în Academia Franceză de Medicină, fiind prima femeie care a ocupat această poziție, iar în 1923 Parlamentul francez i-a acordat o pensie pe viață.

În timpul primului Război Mondial, ajutată de fiica sa, Irene, Marie se dedicase dezvoltării folosirii radiografiei cu raze X. A murit la 4 iulie 1934 la sanatoriul din Sancellemoz (Franța), după o lungă suferință din cauza expunerii la radiații. Este înmormântată la Sceaux, alături de soțul ei. În 1995, urna cu cenușa Mariei Curie a fost depusă la Pantheon (Paris). E prima femeie care a primit acest onor pentru meritele sale deosebite. Biroul și laboratorul său din Pavilionul Curie al Institutului de Radium au devenit muzeu”, potrivit prof. univ. em. dr. ing. Mircea Bejan.

Carmen FĂRCAȘIU

Articole din aceeasi categorie