Manipulare şi dezinformare în cazul Pădurea Baciu-Hoia

Exploatările de masă lemnoasă care au avut loc în ultima vreme în Pădurea Baciu au inflamat spiritele în rândul activiştilor de mediu. Aceştia au reclamat faptul că tăierile de copaci sunt ilegale şi abuzive, solicitând instituţiilor competente să verifice în ce condiţii s-a exploatat masa lemnoasă din acest fond forestier situat la marginea municipiului Cluj-Napoca. Mai mult, activiştii de mediu au organizat, la sfârşitul săptămânii trecute, o dezbatere în cadrul căreia s-a propus, printre altele, ca pădurea, aflată în proprietatea mai multor persoane fizice şi una juridică, să intre în proprietatea municipiului Cluj-Napoca.
Ziarul Făclia a încercat să afle care este adevărul în acest caz şi dacă cele semnalate de activiştii de mediu se confirmă. Dintr-un document întocmit de Garda Forestieră Cluj ca urmare a sesizărilor făcute în contextul tăierilor de copaci de la sfârşitul anului trecut din Pădurea Baciu-Hoia reiese că lucrurile stau cu totul altfel decât au încercat să le prezinte aşa zişii „apărători ai naturii şi mediului’’. Astfel, în documentul menţionat se arată că proprietarii care deţin pădure în zona Baciu au contract de pază şi servicii silvice cu Ocolul Silvic Cluj iar din verificările făcute în teren nu s-au constatat cioate provenite din tăieri nelegale, toate acestea prezentând amprenta dispozitivului de marcat. Specialiştii în silvicultură susţin că, potrivit legii, fiecare proprietar de pădure care are contract de pază, pentru fiecare hectar are dreptul de a exploata, anual, cinci metri cubi de material lemnos. Garda Forestieră Cluj arată că în toamna anului trecut trei properitari de pădure din zona Baciu-Hoia au obţinut, conform legii, dreptul de a exploata 369 de arbori din speciile carpen, gorun, tei, cireş şi jugrast, cu un volum de 147 metri cubi de masă lemnoasă. „În acest sens a fost eliberată autorizaţia de masă lemnoasă iar din verificarea documentelor de însoţire cu regim special de eliberare, pentru materialul lemnos exploatat şi transportat până la 21.11 2018 se constată un volum de 126 mc, diferenţa de 21 mc. rămânând pe picior’’, au precizat specialiştii silvici.
Reprezentanţii Gărzii Forestiere Cluj mai arată că tot în toamna anului trecut s-a aprobat exploatarea a 189 arbori-118 mc de material lemnos în favoarea a 20 de proprietari care deţin 49,4 hectare de pădure în zon Baciu-Hoia. Şi în aceste cazuri toţi arborii tăiaţi aveau amprenta dispozitivulu de marcat. Sigurele obiecţii pe care le-au avut inspectorii silvici în cazul suprafeţei de 49,4 de hectare de pădure au fost legate de faptul că doi dintre proprietari-o persoană juridică şi Consiliul Judeţean Cluj, deţineau mai mult de zece hectare de pădure, ceea ce spun aceştia, aveau obligaţia de a avea întocmit amenajament silvic.
Pădurea fenomenelor atipice
Situată în partea de Nord-Vest a municipiul Cluj-Napoca, la aproximativ cinci kilometri de oraș, Pădurea Baciu nu se deosebește cu aproape nimic de celelalte păduri din zona de deal. Cuprinde foioase, tufe, o faună care se dezvoltă normal și numeroase poienițe unde clujenii ies la iarbă verde. În ultimele trei decenii, dar mai cu seamă după ’89, presa a găsit aici o serie de fenomene cu totul și cu totul neobișnuite. S-a putut citi despre OZN-uri, broaște roșii gigantice, cripte negre care se deschid în Noaptea de Sânziene, dispariții de persoane ca în Triunghiul Bermudelor.
Manifestările din pădurea de lîngă Cluj-Napoca au stârnit și interesul oamenilor de știință. Odată cu mediatizarea unor fotografii cu un OZN discoidal care a survolat pădurea la 18 august 1968, o serie de analize asupra observațiilor și fenomenelor din zonă au fost prezentate la institute de cercetare din Europa și SUA.
Primul care a studiat aceste fenomene a fost biologul Alexandru Sift (1936-1993). La începutul anilor 1950, plimbându-se în zona pădurii, Sift a observat de mai multe ori forme cu aspect nebulos, pe care un om obișnuit le-ar fi ignorat sau considera simple fenomene naturale. După ce a fotografiat respectivele forme, biologul a constatat că numărul structurilor surprinse de emulsia fotografică este mult mai ridicat decât cele văzute de el cu ochiul liber. A urmat o perioadă lungă de cercetări solitare, în care numărul observațiilor vizuale și, mai ales, cel al imaginilor fotografice surprinzătoare a crescut considerabil.
După 1970, cercetările începute de Sift au fost continuate în mod solitar de diverși oameni de știință din România. În ultimii ani, mai multe echipe de cercetare din țări precum Franța, Germania și Ungaria au vizitat Pădurea Baciu obținând de asemenea rezultate remarcabile.

Cosmin PURIȘ