Labirint prin timp: un altfel de eveniment de reconstituire istorică

Asociaţia clujeană VIRTVS ANTIQVA organizează, în 21 și 22 octombrie, între orele 12:00 – 18:00, un eveniment inedit de reconstituire istorică antică la Camp Virtus, la intrare în satul Sălicea.

Publicul este invitat să descopere istoria plimbându-se printr-un labirint de peste un hectar, „locuit” de gladiatori, soldați romani, daci, celți, parfumieri, preoți romani și alte personaje desprinse din Antichitate. În cele două zile, în fiecare zonă a labirintului vor avea loc activități specifice: tir cu arcul, lupte de gladiatori, antrenamente militare romane, gătit, degustări de rețete antice, țesut la războiul vertical, ardere de ceramică dacică la groapă, realizare de parfumuri romane, jocuri antice, ceremonii religioase, activități multi-senzoriale de recunoscut specimene naturale, vizitarea grădinii romane, colțul arheologului etc.

Evenimentul include și momente de premiere a voluntarilor și foc de tabără. Intrarea este liberă.

Detalii despre eveniment, dar și despre proiect, în întregul său, ne oferă muzeograf dr. Ana-Maria GRUIA, secretar al Asociației Virtus Antiqua.

– Ce reprezintă evenimentul pe care îl organizați la sfârșitul acestei săptămâni, la Camp Virtus?

– Evenimentul este punctul culminant al proiectului cultural „Labirint prin timp” implementat de Asociația Virtvs Antiqva, alături de voluntari, în acest an, la Camp Virtus. Proiectul este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și susținut de alte asociații clujene (Asociaţia Părinte ÎnFloreşti, Asociaţia Socio-Culturală apARTe, Asociaţia Modus Vivendi) și de parteneri din presă (Ziarul Făclia, Cluj.info, OrasulCluj.ro).

– Am scris de mai multe ori despre proiectul „Labirint prin timp”, dar, pentru cei care află acum, pentru prima oară, despre evenimentul pe care îl organizați la Sălicea, o revenire cred că ar fi binevenită.

– Proiectul „Labirint prin timp” reprezintă o soluţie inovatoare de promovare a patrimoniului istoric. Prin activităţi de tip hands-on, implicare directă, imersiune şi activităţi ludice, familiile de voluntari şi publicul general conştientizează rolul şi importanţa patrimoniului cultural, devenind interesaţi de cunoaşterea aprofundată şi protejarea patrimoniului construit şi a celui muzeal. Contactul direct cu replici după obiecte de patrimoniu folosite în context istoric autentic mediază practic reîntoarcerea la cultură a participanţilor şi a publicului, în general. Abordarea este în acelaşi timp integrativă, prezentând imaginea de ansamblu a populaţiilor antice importante de pe teritoriul României, prin variate aspecte de cultură şi civilizaţie.

Proiectul facilitează accesul publicului la activităţi cultural-istorice, sprijină îmbunătăţirea percepţiei publicului larg asupra istoriei şi patrimoniului şi facilitează sporirea accesului publicului, în număr mai mare decât până acum în context clujean, la un eveniment de reenactment.

– Ce a presupus proiectul, până în prezent?

– În cadrul proiectului, adresat în primul rând familiilor și dorind să încurajeze educația istorică și petrecerea timpului, împreună, în natură, au fost organizate anul acesta circa 15 întâlniri de arheologie experimentală și reconstituire istorică. Acestea au vizat modelarea de ceramică dacică, realizarea unui altar roman, a unui cuptor de ars pâine, a unui război de țesut vertical, tipic Antichității, prepararea de diverse rețete culinare dacice și romane, amenajarea unei grădini romane, croirea și coaserea de mână a unor costume celtice etc.

Evenimentul din 21-22 octombrie folosește parțial rezultatele acestor întâlniri, completate cu baza materială preexistentă a asociației.

– Cum au decurs „experimentele” de până acum, în cadrul proiectului?

– Desfășurarea proiectului, până la acest punct, a întâmpinat și unele dificultăți, în sensul în care uneori am fost prea optimiști și unele obiective nu au fost definitivate în cadrul întâlnirilor de weekend (grădina romană, de exemplu, va putea fi vizitată doar parțial), iar alte întâlniri au trebuit reprogramate datorită vremii nefavorabile (caniculă sau ploaie). Ne declarăm însă mulțumiți de rezultatele obținute și în special de interesul viu al participanților – pe durata anului circa 50 de voluntari -, și de atmosfera deosebită, de camaraderie, chiar, care s-a creat pe durata acestor întâlniri.

– Considerați că se poate vorbi de un interes real al publicului, al familiilor, pentru activitățile de reconstituire istorică?

– Pe baza evenimentelor proprii organizate deja la Camp Virtus, dar şi a festivalurilor la care Asociaţia Virtus Antiqua a participat în ultimii ani, am putut observa interesul real al publicului şi în special al familiilor cu copii pentru astfel de activităţi cu caracter istoric. Considerăm că acest interes se datorează atât atmosferei educative cu tentă de divertisment, specifice istoriei vii, co-participative, cât şi curiozităţii faţă de istorie şi faţă de patrimoniul istoric, dar prezentat „altfel” decât în muzee.

– Experiența dvs, cu acest proiect, ar putea fi de folos și altora, interesați sau pasionați de reconstituirea istorică. Vă este în intenție popularizarea rezultatelor de până acum?

– Etapele proiectului au fost documentate pe site-ul Camp Virtus, de unde se pot descărca, de exemplu, toate prezentările oferite participanților la întâlniri, în cadrul categoriei handout – resurse, şi pe canalul de You Tube „Labirint prin timp”. Dorim ca aceste materiale, disponibile gratuit online, să devină utile și altor grupuri de reconstituire istorică, specialiștilor în domeniu (profesori de istorie şi muzeografi, de exemplu), şi tuturor celor interesaţi de istoria antică. Pe aceştia din urmă îi încurajăm să-şi urmeze interesul vizitând muzee de profil şi situri arheologice şi implicându-se activ în protejarea şi promovarea patrimoniului cultural naţional.

Obiectivul final al proiectului nostru este de a contribui la acest efort de conștientizare a importanţei şi problemelor patrimoniului, un efort pe termen mediu şi lung la care vor contribui, poate, și tinerii participanţi la proiectul de față.

– Ce aduce nou, în reenactment-ul clujean și românesc, evenimentul „Labirint prin timp”, pe care îl organizați la acest sfârșit de săptămână?

– Conceptul evenimentului este unul inedit, dorind să completeze manifestările obișnuite deja la noi, de tip festival, bazate pe spectacol, cu o atmosferă imersivă, co-participativă.

Parcurgerea fizică a unui labirint facilitează senzația de întoarcere simbolică în trecut și, credem noi, ușurează aprofundarea informațiilor și cultivarea interesului față de patrimoniul cultural-istoric, în general. În contextul actual se simte tot mai mult nevoia protejării patrimoniului, a conştientizării importanţei acestuia şi a dezvoltării societăţii civile prin educaţie culturală. Dorim să contribuim la acest efort de durată prin prezentarea lecţiilor şi repetiţiilor istoriei, prin evidenţierea continuităţilor şi a diferenţelor faţă de modelele antice ale civilizaţiei şi democraţiei. Considerăm, de asemenea, că este importantă educaţia şi formarea în context familial, prin dezvoltarea curiozităţii, dorinţei de implicare şi voluntariat prin exemplul părinţilor, al fraţilor şi al rudelor.

– De unde ideea de labirint?

– Ideea de labirint în sine este una antică, cunoscându-se patru astfel de exemple. Cel mai celebru este labirintul construit de Dedal şi fiul sau Icar în insula Creta, în Knosos, pentru a încătuşa Minotaurul ucis în cele din urmă de eroul Tezeu. Existau însă şi alte trei labirinturi celebre în Antichitate, în Egipt, în insula Lemnos şi la etrusci. Simbolul apare frecvent pe monede greceşti şi în mozaicurile romane, de exemplu. Folosirea labirintului, așadar, în cadrul evenimentului nostru nu este întâmplătoare, însă în acest caz amenajarea nu este menită a ține captiv pe nimeni, ci, din contră, de a elibera imaginația vizitatorilor care sunt invitați să descopere trecutul antic al Transilvaniei.

– Știu că la finalul fiecărei întâlniri de până acum participanții au avut ocazia să guste bucate gătite după rețete romane. Va fi la fel și la acest sfârșit de săptămână?

– La partea de bucătărie antică am ales meniul pe baza votului voluntarilor. Vom pregăti, așadar, gustări romane, unele mai ciudate (precum sosul de oțet cu cimbru, folosit intens în perioada antică, înainte de introducere piperului), altele de-a dreptul gustoase (moretum, un fel de pesto, cu usturoi și ierburi aromatice, ulei de măsline cu brânză, măsline cu miere), servite cu pâinici nedospite, scoase calde din cuptor.

La ceaun vom pregăti trei rețete: un terci dacic, refăcut pe baza descoperirilor de semințe carbonizate în vase din zona Munților Orăștiei (cu grâu, mei, orz, linte și boabe de muștar), un terci roman numit supă a la Glanum, preparat în acest oraș din zona Provence de astăzi (grâu cu legume, ceapă împănată cu cuișoare, și carne) și o mâncare de varză cu vin și condimente, adaptată din cartea de bucate romane a lui Apicius.

La plecare îi vom ruga pe vizitatori să completeze un formular, pentru a ne împărtăși impresiile lor, dar și sugestii de dezvoltare viitoare a Camp Virtus. După acest proiect intenționăm să definitivăm un obiectiv anterior, o casă dacică, urmată de o baracă romană și de alte construcții inspirate de Antichitate, dar suntem deschiși dorințelor publicului, deoarece lor le sunt destinate toate activitățile non-profit ale asociației noastre.

– Nu-mi rămâne decât să vă urez succes!

M. TRIPON