La Turda: Certificatul de mare putere urbană

Bătrîni sau mai tineri, trecători ocazionali sau locuitori de-o viaţă în bătrînul burg de pe Arieş, îşi amintesc de oraş ca de ceva între provincie şi metropolă. Întotdeauna a avut o anume temperatură afectivă pentru comunele aparţinătoare, dar a fost şi capitală de judeţ. Şi, în general, a prins mereu un flux de viaţă favorabil optimismului. Aşa se face că a renăscut, ori de cîte ori timpurile i-au hărăzit un alt statut decît cel de oraş mereu în dezvoltare. Ciclul s-a repetat şi, de la tradiţie la îndrăzneli de concepţie ce aruncă lumină spiritualizată asupra secolului XXI, Turda îşi revendică de fiecare dată peceţile grele, ce consfinţesc gînd de mărire.

Am hălăduit pe străzi şi m-am amestecat în colosalul angrenaj al existenţei. Băştinaş sau turist, fiecare ştie să respire din atmosfera propice a modernizării. Şi, împreună zămislesc o atmosferă tonifiantă. Nu-i puţin lucru, credeţi-mă, să simţi în fiecare respiraţie un ceva ce dă încredere, acel ceva care roteşte, mereu şi mereu, angrenajul zilei călătoare, către noaptea blîndă a bilanţului.

Am văzut, am imortalizat şi am lăsat explicaţiile primarului şi viceprimarului localităţii, domnii ec. Tudor Ştefănie şi Mircea Irimie să susţină în cuvinte marea desfăşurare de forţe pentru permanentă modernizare. Iar curiozităţile reporterului, exprimate – cum altfel? – decît în întrebări scormonitoare, au devenit peceţi de subtitluri, convingătoare, sper eu.

La ceas… universitar

Este vorba despre o strategie de dezvoltare instituţională. Dacă pînă acum am avut preocupări  de dezvoltare de infrastructură şi investiţională în domeniul tehnico edilitar, aceasta a însemnat o bază de plecare pentru ca Turda să devină un oraş important şi civilizat pentru o viitoare dezvoltare, pe care noi o vedem, pe lîngă dezvoltarea strategiei turistice şi pe cea instituţională. Se lucrează la acest document, care să ne spună în ce direcţie să mergem. Dar principala noastră direcţie este, pe lîngă întărirea activităii de sănătate, un spital de zonă regională, cu extindere pînă în zona montană Abrud, Cîmpeni, Aiud. E ceva de genul fostului judeţ, doar că noi nu mai ţinem cont de frontiere, pentru a rezolva dezvoltarea cu costuri mai mici şi pentru ca tot mai mulţi cetăţeni, de pe un areal cît mai mare, să profite de binefacerile modernităţii. Un obiectiv important în acest sens este să aducem la Turda şi şcoala universitară. Este o idee pe care am lansat-o, avînd o bază reală de discuţie. Vom primi clădirea Judecătoriei în patrimoiul Primăriei. Reabilitările preconizate vor permite compartimentări de aşa natură, încît să permită activităţi universitare. E clar că înspre Alba şi Tîrgu Mureş există foarte mulţi cetăţeni care ar dori să-şi trimită copiii la studii universitare într-o zonă mai puţin costisitoare. Clujul are foarte multe probleme cu obţinerea spaţiului de cazare, costurile de viaţă ş.a.m.d. Turda reduce cu 50 la sută aceste costuri, mai ales că avem infrastructura necesară: clădirea de care vă vorbeam, cămine şcolare, precum şi personal înalt calificat de la universităţile clujene. Dezvoltarea universitară a început de cîţiva ani de zile. Avem o secţie a UBB de turism, dar, din nefericire, funcţionează cu statut la Turda şi cursuri la… Cluj. Cum nu ne plac improvizaţiile, am hotărît să facem în aşa fel încît Turda să devină realmente o zonă universitară. Asta, pentru că ne aflăm într-o zonă regională ce atrage spre polul ei energii ce, altădată, au reprezentat energiile unui judeţ. Nu uitaţi că aici se află tot cadastrul funciar pe toată zona Alba-Mureş, aici se află orice alte acte de arhivă, poate una din cele mai puternice arhive din Ardeal şi tot aici şcolile oferă condiţii foarte bune pentru elevi.

Infrastructura – o noţiune elastică pentru confruntarea cu viitorul

În perioada de vară-toamnă, la un moment dat, în Turda erau 112 şantiere deschise. Lumea s-a impacientat la un moment dat, pentru că există lucrări deschise pe infrastructură subterană, schimbare de reţea de canalizare, schimbare de reţea de apă pluvială, de apă potabilă. S-au făcut trotuare, bordurări, asfaltări, anumite drumuri externe ce duc spre comunele arondate, s-au făcut lucrări de mare amploare. Şi, totodată, dăm o mare importanţă oricărui investitor. Se ştie că Turda a fost o zonă industrială puternică. Zona şi-a limitat capacitatea de producţie, pentru că investitorii n-au mai lucrat cu mii de oameni, ci au venit cu tehnologie modernă şi se lucrează cu 2-300 de angajaţi per unitate. Dar avem interesul să valorificăm bogata istorie a localităţii. Avem şansa să introducem Turda printre primele 10 oraşe turistice. Încercăm să punem bogatul trecut în valoare, să facem căi de acces şi să dezvoltăm o zonă economică, care să susţină acest deziderat: hoteluri, restaurante, baruri, terase. Faptul că s-a reabilitat Salina ne-a adus creştere a turismului. Doar din perioada 1 februarie – 1 septembrie Turda a avut peste 250.000 de vizitatori. Aşa o explozie turistică nu s-a mai regăsit în România! Acest aflux înseamnă că în jurul Salinei se pot dezvolta activităţi de artizanat, cazare, terase, parcări… Turistul trebuie să se simtă cît mai bine, iar cu cît îl păstrezi mai multe zile, cu atît este în avantajul economic al celor din oraş. Am demarat lucrările la Grădina Zoologică. Este un fond de 2,7 milioane de euro. Pînă în vară, aici va fi o Grădină cu adevărat europeană, suprafaţa aproape că se triplează, iar arealul fiecărui animal va fi în conformitate cu standardele. Fără cuşti! Totul asemănător cu mediul sălbatic. Pe de altă parte, la Mormîntul lui Mihai Viteazul se construieşte poate cea mai mare mănăstire din zonă (Mihai Vodă). Este copia fidelă a mănăstirii care a fost la Bucureşti, demolată în vremea comunismului. Sperăm ca după finalizarea lucrărilor să putem transfera (măcar odată pe an) capul lui Mihai Viteazul de la Mănăstirea Dealul Mare. Asta pentru că aici a fost ucis marele domnitor şi aici trebuie să organizăm pelerinajul de cinstire a eroului neamului. Urmează marele proiect al Castrului roman. Asta pentru că este o deschidere fantastică spre Europa. Chiar în acest moment, Muzeul din Turda participă la o mare expoziţie la Roma, cu elemente de foarte mare valoare, transportată cu gardă specială, jandarmerie, pază electronică ş.a.m.d. Pe cele 26 de hectare ale Castrului de la Potaisa s-au găsit bijuterii şi obiecte de mare valoare, dar şi sediul comandamentului şi cele mai mari terme. Peste un hectar de bazine… Nu ştiu, zău, dacă astăzi, în bazele NATO există asemenea facilităţi?! E aproape de finalizare Palatul Voivodal (fostul Muzeu de istorie), care are inspiraţii arhitectonice de la Luvru, cu incastraţii de sticlă şi metal – nu nou Brukental al Transilvaniei! S-a reabilitat centrul istoric. Încă n-a venit tot mobilierul urban. Mare parte va veni începînd cu anul următor. În primăvară, însă, vom primi turiştii cu terase frumos amenajate, cu multe magazine de suveniruri ale meşteşugarilor (lemn, piele, olărit, ceramică, ţesături etc). Construim, totodată, un bazin de înot, o bază sportivă, cu sală polivalentă de 2500 de locuri, bazin acoperit, patinoar pentru hochei şi patinaj artistic, acoperit, cîte 2 terenuri de handbal, volei, baschet, un teren pentru rugby, atletism şi un teren de fotbal cu gazon sintetic.

Secretul… fondurilor băneşti

 … nu-i, de fapt, nici un secret. Există un birou de implementare proiecte foarte bun. Şi se munceşte. Asiduu. Cei mai mulţi bani provin din fonduri europene. Turda a prins al 2-lea fond ISPA ca mărime din ţară (apă-canal), 81 milioane euro pe comunitatea urbană Arieş; 6 milioane euro pentru Salină; 2, 7 milioane euro pentru grădina zoologică; Colegiul Naţional Mihai Viteazul, cu 3 milioane euro; 6 milioane euro pe zona Băilor pentru proiecte sociale… Şi încă ceva – un singur gînd, primar, viceprimar, consilieri şi cetăţeni: de a aduce Turda printre cele mai dezvoltare oraşe ale României.

Radu VIDA