La Cămăraşu, lăcaşele de cultură vor fi complet modernizate în acest an

 Sărăcia investiţională din ultimii 25 de ani şi-a pus, vizibil, amprenta pe lăcaşele de cultură din mediul rural. Dacă înainte de 90, Festivalul Naţional ,, Cîntarea României’’, îi obliga pe primari să igienizeze permanent aceste spaţii, după revoluţie parte din ele au fost retrocedate,altele au devenit birturi, iar în marea lor majoritate s-a tras cortina şi s-au închis uşile din lipsa fondurilor şi a personalului de întreţinere. Activitatea cultural-artistică fiind propulsată pe curba descendenţei şi alimentată de proverbiala… luminiţă de la capătul tunelului.

Şi, totuşi, dacă se vrea, se poate revigora baza materială destul de şubrezită în cele două decenii şi jumătate trecute de la schimbarea vechiului sistem. Confirmarea vine din multe unităţi administrativ teritoriale unde s-au găsit resurse financiare pentru dezmorţirea fenomenului cultural artistic, ce presupune atît spaţii şi recuzită adecvată, dar şi revigorea acelei emulaţii necesară punerii în valoare a potenţialului folcloric lăsat ca moştenire de cei ce au rînduit micuţele sau marile cetăţi în care trăim.

Desigur, exemplele privind reaşezarea normalităţii în acest domeniu destul de important, sînt multe într-un judeţ cu 81 de unităţi administrativ-teritoriale, cum este Clujul, însă azi mă opresc doar la Cămăraşu, o comună pe cît de săracă din punct de vedere al suprastructurii cu vreo 15 ani în urmă, pe atît de bine echipată în 2015. Nu trebuie invocată, neapărat, proverbiala zicală că…omul sfinţeşte locul, însă trebuie subliniat faptul că spiritul de echipă între primar, vice şi Consiliul local, stabilirea priorităţilor pe bugetele minimale şi completarea lor cu sume aduse prin programe europene eligibile, colaborarea permanentă cu comunitatea locală, sînt doar cîteva din condiţiile ce potenţează managementul administrativ în această comună, unde ranchiuna politică nu prea-şi are adepţi.

Proiectele iniţiate de primarul Marcel Mocean, cu susţinerea deliberativului, s-au concretizat în racordarea satelor la reţeaua de gaz metan, aducerea apei din sursa Gilău, scoaterea noroiului de pe arterele principale ale satelor, construcţii şi amenajeri de baze sportive, spaţii noi pentru sănătate şi cultură, sediu politico-administrativ extins şi modernizat, grădiniţă nouă, after school, Cămin cultural în centrul de comună, sînt doar o bună parte din investiţiile ce ridică gradul de confort civic în perimetrul comunei.

Recent, s-au deschis uşile lăcaşului de cultură din satul Sîmboleni, o localitate ascunsă între dealurile Oaşului şi Pietrei, unde liniştea anotimpului vibrează în veselia copiilor ce-şi consumă energia în competiţia săniuşului şi al echipării oamenilor de zăpadă.

S-a redeschis sala de spectacole a modernului Cămin cultural care are doar cîteva ziduri şi locaţia din inventarul trecut; reabilitarea, modernizările şi dotarea îi conferă o cu totul altă arhitectură. Au fost consumate 330 de mii lei: 200 din bugetul local şi 130 din fonduri europene, iar societatea comercială din Bistriţa, care a cîştigat licitaţia, a folosit forţă de muncă exclusiv din Cămăraşu pentru extinderea sălii de spectacole, construirea noii scene, a noului acoperiş, a grupurilor sociale, aleilor pietonale a centralei termice pe gaz şi racordurile la utilităţi.

Am aflat de la primarul Marcel Mocean, a cărui familie locuieşte în apropierea modernului cămin, că la spectacolul de inaugurare au participat 300 de cetăţeni ai comunei, virtuoşii artişti fiind soliştii locali Ruxandra Raţiu, Adina Varga, Olimpiu Mocean, Florin Moldovan, Narcisa şi Ana Georgeta Balla, iar reputatul Ansamblu artistic ,,Fiii Cămăraşului’’, coordonat de soţii Anca şi Sebastian Marchiş, au verificat rezistenţa scenei cu suitele din Cămăraşu, de pe Cîmpie, un dans din Codru, altele din ţinutul Maramureşului, Moldovei şi unul al etnicilor maghiari ce convieţuiesc în deplină înţelegere şi armonie cu majoritarii de aici.

Noul lăcaş îşi justifică utilitatea şi pentru cununii, botezuri, parastase şi alte întruniri publice, ba mai mult, tinerii localităţii aici şi-au petrecut revelionul, a fost organizat un botez şi chiar o zi onomastică

Cît despre viaţa cultural-artistică a comunei, putem confirma că ea este suficient de viguroasă şi diversificată tocmai datorită sensibilităţii şi implicării factorilor de decizie de la nivelul comunei Cămăraşu, care au găsit finanţările necesare modernizării şi dotării căminului cultural din Năoiu pentru a corespunde confortului dorit de artişti şi publicul iubitor de divertisment cultural-artistic.

Dumitru VATAU