Iubirile vikingilor sau calea spre desăvârşire

Semnalez cu entuziasm apariţia romanului „Iubirile vikingilor”, Editura Napoca-Star, 2018, creaţie a apreciatului scriitor şi gazetar clujean Radu Vida.
Ca să îl parafrazez oarecum pe Ion Barbu, există un loc luminos unde scriitorul se întâlneşte cu gazetarul.
După cum specifică autorul, „ aventura noastră în lume e o nesfârşită poveste” , în timp ce „umbra rece ce o purtăm ne urmăreşte”, însemnând luminile şi umbrele .
Condeierul e un fervent admirator al mitologiei nordice , scandinave , în special al vikingilor , popor care a dominat în perioada 700-1050 jumatatea nordică a Europei. Şarpele Midgardului din mitologia scandinavă şi afirmaţia laudativă „Ca vikingii” se manifestă repetitiv pe parcursul scrierii.
Romanul este structurat în trei capitole: Ava, Ucu, Silversson. Reminiscenţele autobiografice se conturează la tot pasul: şcoala din Feleac (unde a studiat Simeon , respectiv Ava) , pădurea Hoia , descrierea „Marelui Oras” (Cluj-Napoca) , „unduirile acelui rău din copilarie” , secvenţe din anii studenţiei , scriitori clujeni menţionaţi , veridica expunere despre ziarişti, libertatea presei .
În capitolul al doilea , Ucu , găsim o adevărată dizertaţie pe tema Mass Media . Autorul este un înflăcărat adept şi apărător al libertăţii de exprimare . Glasul lui semnalează faptul că în Romania ziarele , radiourile şi televiziunea dispun de un capital modest , de supravieţuire. Reclama reprezintă principala resursă a Mass Mediei. Iar în achiziţionarea reclamelor se manifestă „multă îngrădire a libertăţii de exprimare”. Aici, lupta pentru exclusivitate e crâncenă , iar instituţiile furnizoare „şantajează de-a dreptul”.
Libertatea de exprimare se loveste de mai multe obstacole . „Ea se împiedică de pragul de sus al interesului generalizat” . Aşadar , „cu toate că se ţin independente , ziarele au preferinţa clară pentru unul sau altul din partidele aflate la putere, una sau alta din entităţile corporatiste care sunt dispuse să aloce fonduri pentru reclame”. „Da!… Adică minciuna de la mic la mare…Şi în Mass Media e tot minciună trăită la alta temperatură.”
În întregul său, romanul relevă o luptă , o încrâncenare , o dorinţă şi totodată o maximă plăcere a personajelor, o adevarată pasiune pentru a atinge perfecţiunea în domeniul de activitate ales. Fie în arta prelucrării metalelor preţioase (Simeon –Ava) , fie în aceea a prelucrării cuvântului şi a luptei pentru libertatea acestuia şi adevăr (Ucu) . În vederea atingerii scopului propus, personajele se dedică până la epuizare cu o fantastică frenezie. Ele nu pot renunţa la cizelare, şlefuire, la incercarea de a transforma în artă şi de a da formă perfectă obiectelor (pocale, ghiuluri, vase, cupe, tăvi) , sau de a păstori cuvintele şi de a lupta pentru libertatea şi adevărul lor (referire la personajele emblematice Ava şi Ucu).
Ava, începând cu ucenicia la atelierul de argintărie al lui Shloim, maturitate, perfecţionare profesională , anii de detenţie , plecarea în Suedia şi până în ultimele momente de viată este un reprezentant tipic al sacrificiului pentru creaţie.
Din acest punct de vedere apar similitudini cu mitul din balada Mănăstirea Argeşului , dar sacrificiul pentru creaţie e privit din perspectiva mitologiei scandinave. Ciocanul magic al lui Thor, urmaşul lui Odin , este ciocanul cu care Simeon (Ava) dă forma perfectă creaţiilor sale. Prin perfectiunea ei creaţia intră în eternitate. Ava devine un fel de Thor , care se sacrifică pentru creaţie , ucis de veninul scuipat de şarpe (Midgardului din mitologia scandinavă).
Privit în ansamplu , „Iubirile vikingilor” este un roman al trăirilor intense , dominat de un ascuţit spirit de observaţie, de o profundă analiză a oamenilor şi situaţiilor, a însăşi schimbărilor şi mutaţiilor socio-politice şi repercursiunile lor asupra personajelor.
Un roman ce trebuie lecturat pentru mesajul său , eleganţa şi erudiţia prezentării.
Daniela Vasiloschi