Ioan Aurel Pop la dezvelirea statuii generalului Mărdărescu: Popoarele civilizate ştiu să-şi cinstească eroii

O statuie a generalului Gheorghe Mărdărescu, personalitate remarcabilă a Armatei Române în Primul Război Mondial şi în perioada imediat următoare a fost dezvelită, miercuri, la Cluj-Napoca în prezenţa a numeroase personalităţi ale vieţii politice, culturale şi academice. Evenimentul a avut loc în contextul aniversării a 100 de ani de la campania pentru dezrobirea Ardealului şi ocuparea Budapestei, cea care l-a consacrat pe generalul Mărdărescu.

Printre participanţii la eveniment s-au numărat academicianul prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, Gabriel Leș, ministrul Apărării Naționale şi generalul locotenent Nicolae Ciucă, şeful Statului major general.

Monumentul a fost amplasat în parcul din faţa Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor a UBB de pe strada Alexandru Vaida Voevod, fiind realizat la iniţiativa Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

„Anul acesta Camera de Comerț și Industrie a României împlinește 155 de ani de la înființare. Alături de multe alte instituții ale României moderne, precum Senatul României, Banca Națională sau Curtea de Conturi, Camera de Comerț și Industrie a României a fost și iată că este în continuare un martor instituțional al tuturor evenimentelor care au condus la conturarea României contemporane. (…) Ne-am dorit foarte mult să omagiem și în același timp să facem o reparație istorică readucându-l pe generalul Mărdărescu în atenția publicului. După cum

bine știți, faptele sale de arme au fost cenzurate în perioada dinainte de ’89. Am ținut să fim astăzi aici pentru că ne dorim să contribuim la Centenar care, în percepția noastră, trebuie sărbătorit între 1 decembrie 2018 și iunie 2020, poate chiar până la 28 octombrie 2020 odată cu tratatul de la Paris prin care este recunoscută și Basarabia la nivel internațional ca parte a României”, a declarat preşedintele CCIR, Mihai Daraban cu prilejul ceremoniei de dezvelire a statuii generalului Gheorghe Mărdărescu.

Gabriel Leş: Gheorghe Mărdărescu a fost un vizionar

La rândul său, ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Leş, a ţinut să arate că generalul Gheorghe Mărdărescu a fost un vizionar, un mare patriot, un diplomat şi un conducător redutabil, aflat cu mult înaintea vremurilor în care a trăit. Leş a spus că Mărdărescu a înţeles pericolul comunismului, ţinându-l departe de inima Europei.

Militar de carieră, cu o pregătire solidă, atât în ţară cât şi în străinătate, Gheorghe Mărdărescu a fost înălţat la gradul de general de brigadă chiar în anul intrării României în Marele Război, când i s-a încredinţat comanda Brigăzii 18 Infanterie.

‚,Gheorghe Mărdărescu, cel care a elaborat planul de acțiuni al Armatei a 2-a, începute, în vara anului 1917, la Mărăști și continuate la Mărășești și Oituz, și-a legat astfel numele de veritabila renaștere a națiunii române, sacralizată, în epopeea vrânceană a anului 1917, cu sânge și sacrificiu în tranșeele de pe fronturile pe unde puternicele armate inamice ale acelei vremi nu au mai putut trece. La 23 aprilie 1919, generalul Mărdărescu avea să fie numit al comanda trupelor române din Transilvania, poziţie din care a declanşat campania de respingere a atacurilor armatei bolşevice a lui Bela Kun. Trupele române au reuşit să împingă trupele bolşevice peste Tisa, victoria finală fiind consemnată la 4 august 1919, odată cu intrarea Armatei Române în Budapesta. Timp de trei luni şi jumătate, generalul Mărdărescu s-a ocupat aici de toate ramurile de administraţie ale capitalei ungare, asigurând hrana şi serviciile de bază pentru populaţia unui oraş pustiit de război şi de teroare bolşevică. În ultima s-a proclamaţie către locuitorii Budapestei, la 12 noiembrie 1919, Gheorghe Mărdărescu arăta că Armata Română se retrage şi că Budapesta va fi evacuată. «Părăsind capitala ungară, România ţine a afirma încă odată că în urma atacului de pe Tisa care a motivat acţiunea sa militară nu a fost călăuzită decât de legitima apărare şi de cerinţele militare. Orice gând de asuprire i-a fost străin»’’, a arătat Gabriel Leş în discursul suţinut la festivitatea de dezvelire a monumentului dedicat memoriei lui Gheorghe Mărdărescu.

Totodată Gabriel Leş a menţionat că generalul Mărdărescu a avut un rol important în modernizarea Armatei României. ,,Din calitatea sa de ministru de război, în perioada 1922-1926, Gheorghe Mărdărescu a acționat neobosit pentru modernizarea Armatei României Mari, pentru valorificarea lecțiilor învățate în Marele Război și, mai ales, a militat pentru afirmarea României ca putere regională, prin edificarea unui sistem de alianțe cu vecinii săi, Iugoslavia, Cehoslovacia și Polonia, proiect care avea să fie înfăptuit câțiva ani mai târziu, prin contribuția lui Nicolae Titulescu’’, a spus ministrul Apărării.

Ioan Aurel Pop:  Armata Română a oprit avansarea bolşevismului

Preşedintele Academiei Române, academicianul prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop a afirmat că generalul Gheorghe Mărdărescu trebuie să fie considerat de istorie drept ‚,unul dintre artizanii României libere şi unite’’ dar şi ‚,drept un părinte al Europei democratice, ferite de regimuri totalitare’’. ,,Faptele mari se împlinesc prin jertfe iar figura generalului ne va aminti mereu de jertfele românilor de odinioară dar mai ales de marile realizări obţinute prin jertfe. Popoarele civilizate ştiu să-şi cinstească eroii’’, a spus istoricul Ioan Aurel Pop.

Academicianul a menţionat că evenimentul dedicat generalului Gheorghe Mărdărescu se înscrie pe coodonate mai largi pe care, uneori, ‚,refuzăm să le acceptăm sau să ni le aducem aminte’’. ‚,România a reuşit în secolul XX, prin armata sa, să oprească sau să limiteze două primejdii capitale care ameninţau continentul european şi, implicit, o ameninţau pe ea însăşi ca ţară. E vorba de două regimuri dictatoriale, unul de extremă stângă şi celălalt de extremă dreaptă. În 1919, prin campania din Ungaria, devenită ţară roşie, Armata Română a oprit avansarea bolşevismului, a comunismului de tip sovietic spre centrul Europei, pentru că eventuala victorie a lui Bela Kun ar fi deschis calea afirmării Republicii Sovietice Bavaria. În 1944-1945, campania Armatei Române spre vest, în alianţă cu Naţiunile Unite, a contribuit la înfrângerea fascismului, inclusiv a variantei de fascism de la Budapesta, care se crampona de putere. Cele două regimuri-comunismul şi fascismul, au fost condamnate de forurile legale internaţionale şi de istorie. În acelaşi timp, ambele fapte din 1919 şi din 1944-1945 au contribuit la consolidarea României, adică a edificiului naţional clădit prin deciziile finalizate la 1 decembrie 1919 la Alba Iulia şi recunoscute de comunitatea internaţională. Mai concret, acele acţiuni de arme a făcut posibilă apartenenţa de fapt şi de drept  a Transilvaniei la Statul Român’’, a spus Ioan Aurel Pop.

Urmaşul generalului Mărdărescu

Printre cei care au ţinut să fie prezenţi la evenimentul de la Cluj-Napoca s-a numărat şi Vladimir Gheorghe Mărdărescu, urmaş după fratele generalului român care şi-a legat numele de campania Armatei Române din anul 1919. Acesta s-a arătat profund emoţionat de gestul făcut de autorităţi pentru a cinsti cum se cuvine memoria generalului. Vladimir Gheorghe Mărdărescu a precizat că în urma celui de Al Doilea Război Mondial, tatăl său, nepot al generalului Mărdărescu a avut foarte mult de suferit ca urmare a legăturii de rudenie cu cel care a înlăturat regimul bolşevic din Ungaria.

‚,Tatăl meu era şef de proiect motor la IAR Braşov şi era zilnic întrebat de ocupantul sovietic de ce a lucrat  pentru maşina de război germană şi de ce a distrus cu unchiul său prima revoluţie bolşevică. După atâta timp, sunt foarte bucuros şi emoţionat în acelaşi timp. Cred că Armata Română prin comandantul său generalul Mărdărescu a îndeplinit un act de civilizaţie în Ungaria bolşevică’’, a spus urmaşul generalului.

Opera artistului Valentin Tănase

Statuia a fost realizată de artistul plastic Valentin Tănase la iniţiativa Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

Statuia are aproape trei metri înălțime. ‚,A fost o mare onoare pentru mine sarcina pe care mi-a dat-o Camera de Comerţ şi Industrie a României de a realiza statuia generalului Mărdărescu. O bună parte a creaţiei mele artistice a fost dedicată marilor personalităţi ale trecutului nostru sau ale marilor momente din istoria noastră. Astfel că această solicitare de a realiza statuia generalului Mărdărescu a venit în spiritul preocupărilor mele deja constante. Atunci când realizez statuia unei personalităţi istorice caut să mă documentez cât mai exact asupra personalităţii sale şi caut să aflu date despre temperamentul, caracterul, biografia, tocmai pentru a-l realiza cât mai veridic şi adevărat’’, a spus artistul plastic. ‚,La 100 de ani de la marile fapte de arme, care au încununat Marea Unire, realizarea și inaugurarea unei statui dedicate generalului erou Gheorghe Mărdărescu a fost și pentru mine un legământ de onoare’’, mai spune autorul sculpturii, Valentin Tănase. 

Festivitatea de dezvelire a monumentului a fost urmată de un simpozion având ca temă Primul Război Mondial şi Campania Armatei Române pentru Dezrobirea Ardealului şi ocuparea Budapestei. În intervenţia sa, reputatul istoric Alexandru Ghişa a subliniat că generalui Gheorge Mărdărescu a fost unul dintre militarii de elită ai Armatei Române. ‚,A fost numit în fruntea Armatei de Transilvania deoarece era pregătit în Austria şi Germania prin cursurile pe care le-a urmat în aceste state, având şi relaţii la cel mai înalt nivel şi cunoştea foarte bine strategia militară a Puterilor Centrale’’, a spus istoricul Alexandru Ghişa, precizând că intrarea trupelor române în Budapesta sub comanda generalului Mărdărescu s-a făcut la 4 august, chiar de ziua lui de naştere. 

Istoricul a mai subliniat că realizarea României Mari a fost un proces normal care s-a înscris curentului înregistrat la nivel european. ‚,Românii s-au aliniat mişcării din acea vreme’’, a explicat Ghişa, adăugând că intervenţia Armatei Române în 1919 s-a făcut pentru a se salva ce s-a realizat în 1918.

Cosmin PURIŞ

Articole din aceeasi categorie