Învierea Domnului – Sărbătoarea luminii, în Catedrala greco-catolică clujeană

Cea mai importantă dintre toate sărbătorile anului liturgic din calendarul bizantin, Sărbătoarea Învierii, Paştile (Pesah) – Trecerea Domnului, a adus lumina şi în sufletele credincioşilor Eparhiei greco-catolice de Cluj-Gherla. În noaptea de 27 / 28 aprilie 2019, glasul clopotelor a vestit peste tot, din bisericile luminate, Învierea.

Episcopul de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, a celebrat Utrenia Învierii la Catedrala episcopală „Schimbarea la Faţă” din Cluj-Napoca, împreună cu un sobor de preoţi, între care părinţi vicari şi consilieri eparhiali. De asemenea, au înălţat spre cer rugăciuni şi frumoase cântări vestind bucuria Învierii, studenţii Seminarului teologic eparhial „Sf. Ioan Evanghelistul” din Cluj-Napoca.

„Căci din moarte la viață și de la pământ la cer, Hristos – Dumnezeu ne-a trecut pe noi, cei care cântăm cântarea de biruință: Hristos a înviat!” – a vestit Episcopul eparhial bucuria, credincioşilor, după ce, în locul întunericului nopţii, a izbucnit, în biserică şi în inimi, biruitoare, lumina. Preasfinţia Sa a spus: „Este ziua Învierii, să ne luminăm la ceas de sărbătoare, în cea mai mare sărbătoare a noastră, a creștinilor, Sărbătoarea Sărbătorilor. Este ziua luminării, atât în exterior, cât și, mai ales, în interior. Veșmintele ne sunt luminate, altarele bisericilor sunt luminate, casele și ele sunt luminate. Lumânările pe care le purtăm în mâini, dar, mai cu seamă lumina bucuriei pe care o purtăm în sufletele reînnoite prin har, în sufletele reînviate. Să ne luminăm, ne invită Troparul, pentru că El ne-a trecut din moarte, la viață”.

Reamintind momentele Săptămânii Mari, caracterizată prin intensă rugăciune la picioarele Crucii lui Hristos, Preasfinţia Sa a continuat: „Avem dorința să stăm la picioarele Celui răstignit pe Cruce pentru păcatele noastre, să ne  plângem păcatele, să-I plângem suferința și moartea, dar nu trebuie să repetăm greșeala femeilor purtătoare de mir care continuau să-L caute pe Cel viu, între cei morți. Dacă am făcut, în timpul postului, o căinţă sinceră pentru păcatele noastre, dacă I le-am oferit Lui prin Sacramentul Spovezii, acum este timpul bucuriei, este timpul Învierii, acum este timpul luminării. El ne așteaptă la masa de sărbătoare a Sfintei Liturghii, ne oferă darul cel mai prețios, Trupul și Sângele Său viu, spre Învierea noastră”.

Preasfinţia Sa a atenţionat: „Crucea este un loc provizoriu. Să nu uităm, toţi cei ce pe pământ purtăm cruci, chiar dacă povara lor va dura mai mult timp al vieţii noastre, crucea rămâne un loc provizoriu. O spune Evanghelia: de la ceasul al şaselea, s-a făcut întuneric peste tot pământul, până la ceasul al nouălea. Doar în acest interval, de trei ore, i se permite întunericului să fie stăpân peste întregul pământ. Numai în acest timp, al Vinerii Mari, e permisă oprirea în fața Crucii, pe Golgota – staţiunea Crucii. După aceea, totul se precipită: moartea lui Isus, coborârea de pe Cruce,  așezarea în mormânt, pentru că urmează o zi mare, o zi de sărbătoare, ziua sărbătorii trecerii Domnului – Paștile Domnului. Aşadar, tortura Crucii, suferința răstignirii, nu sunt un loc definitiv în care va rămâne Hristos, sunt doar un loc provizoriu, de trecere, un loc esențial pentru mântuirea noastră, dar un loc de trecere a pragului morții spre viață. Durerea, suferința, întristarea sunt limitate în timp. Doar triumfătoarea Înviere este fără de sfârșit, nelimitată și nesupusă vremelniciei; nu este provizorie, ci este veșnică. Este acea fericire nesfârșită a comuniunii cu Dumnezeu, despre care Părinții Bisericii spun foarte frumos: «a bucuriei tuturor, în care toți au totul pe deplin, pentru totdeauna»”.

După ce au purtat lumânări aprinse în mâini în jurul bisericii şi apoi, au intrat la rugăciune în sfântul locaş luminat, înveşmântat în florile albe, credincioşii au primit, după tradiţie, Paştile – pâinea şi vinul binecuvântate. Apoi au plecat spre casele lor, cu bucurie şi speranţă, cu încredere mai mare în Dumnezeu, în prezenţa Sa ocrotitoare şi călăuzitoare în viaţa fiecărui om.

V.S.