Invazia „flotanților” electorali

Peste 16.500 de persoane figurează în prezent cu reședință activă, adică viză de flotant, în diverse localități din județul Cluj. Dintre acestea, aproximativ 11.000 de persoane și-au obținut viză de flotant în orașele clujene iar peste 5.700 de cetățeni au ales să-și stabilească adresa secundară în localitățile din zona rurală a județului Cluj.

Creşterea considerabilă a numărului de persoane care îşi mută reşedinţa în an electoral nu poate fi întâmplătoare. Acest fenomen a luat amploare în această perioadă în județul Cluj. Sunt comune în care numărul mențiunile de stabilire a reședinței în actul de identitate este mult mai mare decât o medie. Acest lucru nu se explică decât prin faptul că unii dintre candidați, pentru a se asigura că vor câștiga alegerile, se folosesc de „rețeta flotantul”, determinând diverse persoane să-și stabilească domiciliul secundar în unitatea administrativă din acre este candidatul pentru a-l putea alege. Votul celor cu viză de flotant ar putea fi decisiv în localitățile cu dispută electorală mare, unde diferența dintre candidați poate fi de doar câteva voturi.

Aproape 2000 de „flotanți” în august

Potrivit unor date obținute de ziarul Făclia de la Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Cluj, de la începutul anului și până în luna august, în județul Cluj au fost solicitate și aprobate 11.326 de mențiuni de stabilire a reședinței. Dintre acestea, aproxitmativ 18 la sută-1986 vize de flotant, au fost acordate numai în luna august.

La nivelul orașelor din județul Cluj, situația vizelor de reședință active în 08.08 2020 era următoarea: Câmpia Turzii-222 vize de flotant, Turda-649 vize de flotant, Cluj-Napoca-9.610 vize de flotant, Dej-785 vize de flotant, Gherla 460 vize de flotant și Huedin-170 vize de flotant. La finalul lunii august, numărul vizelor de reședință active în aceste orașe era mai mare. Astfel la Câmpia Turzii figurau 236 vize active de reședință, la Cluj-Napoca, 8.668 de vize de reședință, Gherla-471, Turda-656, Huedin-182. La Dej, numărul vizelor de reședință active a rămas 785.

Situația vizelor de flotant în județul Cluj în 12.09.2002 era următoarea: Câmpia Turzii 243 vize de flotant, Turda-668 vize de flotant, Cluj-Napoca-8.583 vize de flotant, Dej-746 vize de flotant, Gherla 464 și Huedin-195.

Comuna cu aproape 20 la sută dintre votanți cu viză de flotant

Deosebit de interesantă e situația vizelor de flotant în comunele din județul Cluj. Deși în unele unități administrative din zona rurală a județului Cluj nu a existat niciun factor de ordin social sau economic care să fi generat un aflux de populație spre acestea, numărul persoanelor cu viză de flotant depășește zece la sută din numărul celor cu domiciliul stabil.

Printre unitățile administrativ teritoriale din zona rurală în care numărul vizei active de reședință este mult mai mare decât o medie se numără comuna Vad. Din documentul obținut de la Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Cluj reiese că la 12.09.2020, în această comună aveau reședința activă 204 persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 15 la sută din cetățenii cu domiciliul stabil în această comună. Un număr mare de „flotanți” apare și în comuna Ciurila. E vorba de 269 de persoane cu viză de flotant în această comună, ceea ce reprezintă aproape un sfert din totalul votanților de aici.

La Căpușu Mare, o comună cu 2.552 de votanți pe listele permanente, apar 122 de persoane cu viză de flotant, iar la Mărgău, unde sunt înscriși pe listele permanente 1.228 de alegători, sunt 113 persoane cu vize de flotant.

Și la Recea Cristur, comuna cu un singur candidat la funcția de primar, apar 178 de persoane cu viză de flotant, adică aproape 20 la sută, în condițiile în care numărul alegătoilor înscrii pe listele permanente este de 986. Alte comună cu număr destul de ridicat de mențiuni de stabilire a reședinței în actul de identitate sunt: Apahida-167, Baciu-151, Chinteni-150, Dăbâca-149, Florești-1145, Gilău-110, Palatca-128, Panticeu-183 și Petereștii de Jos-140.

Ministerul Afacerilor Interne a luat la începutul lunii septembrie o serie de măsuri pentru acordarea vizei de flotant. Astfel, solicitantul trebuie să locuiască mai mult de 15 zile la locuința secundară, trebuie declarat motivul stabilirii reședinței și, dacă sunt mai multe cereri la aceeași adresa, se fac verificări. Daca în urma verificărilor se constată că persoana respectiva nu locuiește efectiv la adresa declarată, solicitarea de reședinta se respinge.

Biroul Electoral Central stabilise, în data de 7 septembrie, că alegătorul care până în data de 4 septembrie 2020 nu a obținut viza de reședință poate vota doar în localitatea de domiciliu, iscând reacții din partea organizațiilor civice pentru neclaritatea deciziei.  BEC a revenit în data de 11 septembrie precizând că alegătorii care și-au schimbat reședința și au obținut viza de flotant după data de 4 septembrie, vor putea vota în noua localitate pe listele suplimentare.

Cosmin PURIȘ