Interviu cu secretarul de stat pentru afaceri europene din MAE, Gabriela Ciot: România a demonstrat că acționează ca facilitator de consens (I)

România a încheiat, recent, primul său mandat la președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, într-un context  politic special, marcat de Brexit, alegeri europarlamentare  și negoceri pentru noul cadru financiar multianual sau politica agricolă comună. În acest context, ziarul Făclia de Cluj a stat de vorbă cu secretarul de stat pentru afaceri europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, clujeanca Gabriela Ciot pentru a vedea ce a însemnat această experienţă pentru România.

Rep: Doamnă secretar de stat, România și-a încheiat recent mandatul președinției rotative la Consiliul Uniunii Europene. Ce a însemnat pentru țara noastră această misiune?

Gabriela Ciot: Semnificația principală a acestui mandat pentru România este cea pe care o precizați și dvs. în întrebare: aceea a unei misiuni. A fost o responsabilitate determinată de statutul nostru de Stat Membru al Uniunii Europene, pe care România a înțeles-o drept o misiune de onoare, o oportunitate deosebită de a demonstra că știe să integreze politicile europene, că are capacitatea de a conduce domeniile de politici aferente consiliilor de specialitate, că acționează ca facilitator de consens și că deține potențial uman și cultural prin care poate să-și consolideze relevanța la nivel european.

Concret, acest mandat a presupus stabilirea agendei europene și conducerea lucrărilor, a negocierilor și discuțiilor politice la toate nivelurile, în Consiliul UE și în relație cu Parlamentul European și alte instituții europene. A însemnat și convenirea de poziții comune, agrearea, adoptarea și semnarea actelor legislative. Nu în ultimul rând, acest mandat a presupus asumarea pozițiilor comune și reprezentarea politică a Consiliului UE în celelalte instituții europene, inclusiv în Parlamentul European sau a Uniunii ca întreg la nivelul unor organisme și foruri internaționale. Ca Reprezentant Special al Guvernului României pentru relația cu Parlamentul European pe durata Președinției României la UE, am reprezentat Președinția României la Consiliul UE în Parlamentul European în cinci sesiuni plenare ale Parlamentului European la Strasbourg și Bruxelles, prezentând poziția Consiliului UE în cele peste 30 de dezbateri organizate pe o serie de teme de interes european, despre voi vorbi ulterior, mai pe larg. Din această calitate am avut posibilitatea să contribui direct la atingerea obiectivelor pe care țara noastră și le-a stabilit.

Consider că pentru România a fost esențial faptul că a reușit să demonstreze, cu excelență, că a înțeles mizele acestui exercițiu și că a depus toate eforturile pentru a imprima o viziune corectă acțiunilor întreprinse în calitate de Președinție, într-un moment complicat pentru proiectul european.

Am reușit să demonstrăm că am abordat acest mandat ca pe o misiune în slujba cetățenilor europeni, aspect deosebit de important într-o perioadă în care întreaga Uniune se pregătea pentru alegeri europene și confirmat, de altfel, de rezultatul peste așteptări al acestora.

Rep: În ce măsură România a reușit să-și atingă obiectivele propuse în cadrul acestui mandat?

Gabriela Ciot: Obiectivele de mandat ale acestei Președinții au fost stabilite prin Programul de priorități în cadrul celor patru piloni, toate țintele și acțiunile pe care România și le-a propus fiind construite în jurul conceptului de coeziune: Europa convergenței, Europa siguranței, Europa – actor global și Europa valorilor comune. Lucrând pe această bază și în acest spirit, România a reușit să obțină rezultate deosebit de importante, atât din punct de vedere calitativ, dar și cantitativ, pentru cetățenii europeni. Reușita centrală, în contextul european complicat, marcat de procesul Brexit, alegeri europene, schimbări instituționale și dosare majore aflate în negociere, este menținerea unității în susținerea proiectului european.

Dacă ne raportăm numai la ideea de coeziune, spre exemplu, România a reușit să dea conținut real acestui concept și să producă rezultate, prin transpunerea transversală a acestuia în întreaga sa abordare și în demersurile întreprinse pe dosarele în lucru la nivelul celor patru piloni.

Consider că România a obținut ce și-a propus, o Președinție eficientă cu o prestație apreciată la nivel european, iar bilanțul dovedește acest lucru.

Rep: Care ar fi cele mai importante realizări?

Gabriela Ciot: Dintre cele mai importante realizări, putem menționa:

În cadrul Pilonului I al Programului nostru de lucru, Europa convergenței, am urmărit avansarea agendei europene de o manieră care să faciliteze creșterea economică, dezvoltarea socială și reducerea decalajelor, să stimuleze competitivitatea, conectivitatea și sustenabilitatea.

Președinția României a Consiliului UE a reușit să obțină progrese substanțiale, atât în ceea ce privește negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual 2021-2027, cât și ceea ce privește funcționalitatea Pieței Interne și în domeniile social, energetic, digital. Am avansat substanțial în negocierile privind propunerile sectoriale aferente noului Cadru Financiar Multianual, încheind înțelegeri comune între Consiliu și Parlamentul European cu privire la 10 propuneri sectoriale: Programul Europa Digitală, Fondul European de Apărare, Programul Spațial, Programul Drepturi și valori, Programul Justiție, Mecanismul pentru Interconectarea Europei, Programul LIFE, Orizont Europa, InvestUE și Fiscalis.

Dintre propunerile sectoriale, progresele privind pachetul legislativ referitor la politica de coeziune post-2020 prezintă o relevanță aparte în contextul obiectivului general al Președinției României a Consiliului UE de promovare a principiului coeziunii în toate dimensiunile sale.

Consolidarea creșterii economice și competitivității UE prin măsuri vizând întărirea Uniunii Economice și Monetare a reprezentat o altă prioritate a Președinției României a Consiliului UE. S-a reușit finalizarea negocierilor pentru un număr considerabil de dosare legislative vizând întărirea Uniunii Bancare și Uniunii Piețelor de Capital. Este vorba de progresele considerabile obținute de Președinția României a Consiliului UE pentru crearea unui cadru mai robust de reglementare și supraveghere a băncilor și, prin urmare, de limitare a potențialelor efecte negative ale unor crize financiare, contribuind la dezvoltarea piețelor de capital din Uniune, precum și la întărirea măsurilor de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.

Creșterea competitivității este un obiectiv esențial pentru construirea convergenței economice și sociale în întreaga Uniune, urmărind reducerea decalajelor de dezvoltare, îmbunătățirea competitivității întreprinderilor europene și consolidarea rolului UE la nivel european și global. Președinția României a Consiliului UE a reușit să promoveze demersuri menite să contribuie la consolidarea și adâncirea pieței unice, în baza unei abordări care a vizat menținerea integrității acesteia și a celor patru libertăți fundamentale aferente, prin adoptarea unor măsuri cu impact direct asupra funcționării pieței interne, respectiv promovarea echității și transparenței pentru întreprinderile din mediul online sau modernizarea legislației din domeniul protecției consumatorilor.

În conformitate cu abordarea ambițioasă și orientată spre viitor, Președinția României a Consiliului UE a acordat o atenție deosebită eforturilor de definitivare a pieței unice digitale, prin avansarea agendei europene și adaptarea la noile evoluții din era digitală.

Alături de evoluțiile pe palierul legislativ, respectiv obținerea de înțelegeri comune cu Parlamentul European privind programul Europa Digitală și componenta digitală a CEF (Connecting Europe Facility), Președinția României a Consiliului UE a reușit adoptarea de Concluzii ale Consiliului privind viitorul unei Europe cu un grad ridicat de digitalizare după 2020: „Stimularea competitivității digitale și economice în întreaga Uniune și a coeziunii digitale”. În același timp, pentru a maximiza beneficiile inteligenței artificiale, a fost lansat dialogul privind crearea unei industrii europene puternice, bazată pe tehnologiile de inteligență artificială, ca stimulent pentru creșterea productivității, competitivității și inovării.

Consolidarea dimensiunii sociale a Uniunii a reprezentat o prioritate de bază pentru Președinția României a Consiliului UE, ale cărei eforturi s-au concentrat pe identificarea unor soluții comune pentru problemele care preocupă cetățenii și generarea unor rezultate concrete pentru aceștia. Adoptarea Directivei privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, precum și a Directivei privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă reprezintă, cu siguranță, progrese consistente în eforturile Uniunii de a asigura și promova egalitatea de șanse și de gen pe piața muncii, concilierea vieții profesionale cu cea de familie pentru toți cetățenii europeni, precum și o mai mare claritate cu privire la condițiile de muncă pentru lucrătorii europeni. Adoptarea regulamentului pentru instituirea unei Autorități Europene a Muncii va contribui la facilitarea mobilității forței de muncă în interiorul Uniunii.

Președinția României a Consiliului UE a facilitat un dialog constant și coerent în domeniul schimbărilor climatice, în vederea dezvoltării unei viziuni comune privind strategia pe termen lung a UE. Au fost organizate dezbateri pe această temă în diverse formate ale Consiliului care au permis menținerea unei perspective trans-sectoriale și au contribuit la identificarea condițiilor pentru asigurarea unei tranziții echitabile și echilibrate din punct de vedere social pentru toți cetățenii, precum și al consolidării competitivității industriei europene.

În cadrul Pilonului II – Europa Siguranței, Președinția României la Consiliul UE a vizat consolidarea securității interne a UE, obiectiv reiterat la cel mai înalt nivel al UE.

Președinția României a Consiliului UE a facilitat adoptarea de măsuri pentru consolidarea mandatului și capacității operaționale a Agenției Frontex, a Agenției Europene de Frontieră și Gardă de Coastă, cum se numește ea în prezent. Agenția va beneficia, astfel, de resurse umane sporite și de competențe întărite pentru a acționa mai eficient și mai rapid în gestionarea de situații care pot prezenta un risc pentru securitatea frontierelor externe ale Uniunii, cum sunt riscurile de natură teroristă sau chiar dificultățile pe care le-a generat și continuă să le genereze migrația ilegală.

Subiectul migrației a rămas pe agenda politică și publică europeană. Președinția României a Consiliului UE a reușit să avanseze negocierile privind Directiva returnare și discuțiile privind perfectarea unor aranjamente temporare care să permită gestionarea unor eventuale situații de criză până la momentul identificării unor soluții durabile referitoare la reforma Dublin.

Între realizările subsumate acestui pilon putem aminti și adoptarea, la nivelul Consiliului, a unui cadru de sancțiuni pentru a răspunde atacurilor cibernetice. Pentru prima dată, UE are dreptul să impună sancțiuni persoanelor implicate în atacurile cibernetice care amenință Uniunea sau Statele Membre.

Președinția României la Consiliul UE, a depus eforturi consistente pentru a consolida profilul unei Uniuni active și eficiente, implicată în vecinătatea sa și credibilă, prin onorarea angajamentelor sale internaționale, în cadrul Pilonului III al Programului Președinției, Europa actor global.

Președinția României a Consiliului UE a avut o colaborare foarte bună cu Serviciul European de Acțiune Externă, ceea ce a contribuit semnificativ la o dinamică pozitivă, în direcția unor progrese în domenii relevante, precum regiunea Balcanilor de Vest, Parteneriatul Estic, regiunea Mării Negre, respectiv a Asiei Centrale, implementarea Strategiei Globale, agenda de securitate și angajamentul în favoarea multilateralismului.

Președinția României la Consiliul UE a depus eforturi considerabile pentru promovarea unei agende pozitive la nivel UE privind extinderea, pornind de la convingerea fermă că aceasta reprezintă o investiție geostrategică în bunăstarea economică, politică și securitară a UE. Concluziile Consiliului Afaceri Generale din iunie au reconfirmat această abordare și au asigurat pârghiile pentru continuarea procesului.

Subsumat ultimului pilon, cel al Europei valorilor comune, Președinția României a Consiliului UE a acordat o atenție deosebită combaterii antisemitismului, a xenofobiei, discursului de ură și a tuturor formelor de intoleranță.

Totodată, unul dintre obiectivele majore ale mandatului Președinției României a Consiliului UE a vizat asigurarea de oportunități egale pentru femei și bărbați pe piața muncii, prin reducerea diferenței salariale între femei și bărbați și implementarea unor măsuri de asigurare a echilibrului dintre viața de familie și viața profesională.

După cum am precizat la începutul acestui interviu, am contribuit direct la atingerea obiectivelor noastre din calitatea mea de Reprezentant Special al Guvernului României pentru relația cu Parlamentul European pe durata Președinției României la UE. Am reprezentat Președinția României la Consiliul UE în cinci sesiuni plenare ale Parlamentului European la Strasbourg și Bruxelles, prezentând poziția Consiliului UE în dezbaterile organizate pe o serie de teme de interes european, precum: retragerea Marii Britanii din UE; schimbările climatice; reforma sistemului de azil și politica de migrație; relațiile dintre Uniunea Europeană și China; raportul pe 2018 privind Turcia; situația statului de drept și a drepturilor fundamentale în Ungaria; drepturile femeilor și egalitatea de gen; asigurarea echilibrului de gen în numirile la nivelul instituțiilor financiare și economice ale UE; urgența stabilirii unei liste negre a UE cu statele terțe în baza directivei privind combaterea spălării banilor; strategii de integrare a minorității roma; dezbaterea tematică cu tema ”Educație și cercetare comprehensivă europeană și reamintirea trecutului totalitar”; protejarea integrității alegerilor europene, cu focus pe amenințările internaționale la adresa securității cibernetice; situația din Mozambic, Malawi și Zimbabwe ca urmare a ciclonului Idai. Am asistat la sesiunile de dezbatere privind Viitorul Europei, cu participarea Prim-ministrului suedez, Stefan Lofven și a Prim-ministrului Slovaciei, Peter Pellegrini.

Pot să spun că, după parcurgerea acestui exercițiu, România a dovedit nu numai asumarea deplină și cu eficiență a rolului de honest broker în negocierile europene, ci și capacitatea de a produce rezultate importante, într-un context european dificil, reușind să acționeze dincolo de interesul național, în slujba interesului comun, european pe termen mediu și lung.

Bilanţul preşedinţiei României la Consiliul UE

90 de dosare legislative închise într-un timp record de trei luni, până la finalul activității legislative a Parlamentului European, 84 de Concluzii ale Consiliului UE adoptate pe multiple teme de interes comun, numeroase rapoarte de progres ale Președinției elaborate, Decizii de Consiliu aprobate, aproximativ 2500 de evenimente gestionate, etc. Totodată, Președinția României a Consiliului UE a pregătit și susținut poziția UE în diverse foruri internaționale.

Interviu realizat de Cosmin PURIŞ