Institutul de Istorie „George Barițiu”, un secol de excelenţă în cercetări ştiinţifice fundamentale

Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române, primul cu acest profil înfiinţat în urmă cu un secol în România, îşi celebrează, cu distincţie, existenţa prestigioasă.
Timp de trei zile (3-5 februarie), personalităţi de renume ale istoriografiei româneşti vor susţine comunicări ştiinţifice de mare interes în cadrul Conferinţei Internaţionale „Istoria şi scrisul istoric azi: opţiuni metodologice, paradigme, agendă”. Programul manifestării este impresionant, însumând sute de lucrări elaborate în urma unor documentări asidue şi dovedind ambiţia de a sărbători exemplar, academic, centenarul Institutului clujean, întemeiat la 2 februarie 1920.
Ceremonia de deschidere a lucrărilor Conferinţei s-a desfăşurat în Aula Magna a Universităţii „Babeș-Bolyai”. Preşedintele Academiei Române, acad. prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” şi directorul Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prorector al Universității „Babeș-Bolyai”, au rostit discursurile inaugurale, sărbătoreşti. Acad. prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop a evidenţiat, în context, „reunirea energiilor tuturor elitelor româneşti pentru înfiinţarea Universităţii „Daciei Superioare”, azi „Babeş-Bolyai”.
„În ultima zi a lui ianuarie şi primele zile din februarie 1920, exact acum un secol, avea loc la Cluj unul dintre cele mai importante momente ale acestei urbe. Se trecea la o mare construcţie intelectuală, într-o Europă nouă”, a spus rectorul UBB, referindu-se la întemeierea universităţii clujene. La rândul său, prof.univ. dr. Ioan Bolovan a arătat că Institutul „George Bariţiu” a stat, la constituirea sa,” sub semnul cifrei trei, protectoare, primind sprijinul ASTREI, Universităţii Daciei Superioare şi Academiei Române”.
Directorul Institutului de Istorie „George Barițiu” a anunţat, totodată, că, reunit în aceste zile, Consiliului Ştiinţific al instituţiei a decis conferirea titlurilor de membri de onoare ai Institutului următoarelor personalităţi: prof. univ. Marius Turda de la Oxford Brookes University (Marea Britanie), director al Centrului de Istorie a Medicinei al aceleiaşi universităţi; prof. univ. dr. Michel Gehler de la German University of Hildesheim (Germania), prof. univ. dr. Paul Michelson de la Huntington University (SUA), acad. Alexandru Zub, acad. Paul Niedermeier, prof. univ. dr. Gheorghe Cliveti, prof. univ. dr. Anatol Petrencu, fost decan al Facultății de Istorie a Universității de Stat din Chişinău, prof. univ. dr. Liviu Maior, UBB, precum şi directorului Institutului de Cercetări Istorice al Republicii Moldova, Gheorghe Cojocaru.
Membri externi onorifici ai institutului au devenit omul de afaceri Daniel Metz, CEO NTT Data, directorul Băncii Transilvania, Horia Ciorcilă, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, prof. univ. dr. Cornal Cătoi, fostul rector al Universităţii de Medicină şi Farmarie, prof. univ. dr. Marius Bojiţă, Adelina Chişu, manager al „Ghepard Comunication” şi Adrian Crivii, fondatorul Darian DRS SA.
Au luat cuvânntul la reuniunea academică Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Înaltpreasfinţitul Andrei Andreicuţ, şi Episcopul Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu.
Au participant la ceremonia festivă fostul preşedinte al Academiei Române, acad. prof. univ. dr. Ionel Haiduc, fostul preşedinte al Filialei Cluj a Academiei Române, Emil Burzo, prefectul Judeţului Cluj, Mircea Abrudan, personalităţi ale vieţii academice şi culturale clujene.
Au fost rostite cuvinte de salut din partea reprezentanților diplomatici străini acreditați la București, a Academiei Române, Arhivelor Naționale ale României, Institute de cercetare, universități și instituții de cultură din țară și din străinătate.
Directorul Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prorector al Universității „Babeș-Bolyai”, membru corespondent al Academiei Române: „În anul 2020, Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române are privilegiul de a putea aniversa 100 de ani de existență în slujba Naţiunii şi a Istoriei sale”.
În cursul după-amiezii, prof. univ. dr. Ioan Bolovan şi cercetător ştiinţific Mirela Popa-Andrei au moderat discuţiile Mesei Rotunde cu tema „Institutul de Istorie din Cluj la 100 de ani de existență: oameni, fapte, evenimente memorabile”, desfăşurate în Aula „Ferdinand” a Institutului. Au participat membrii actuali și din trecut ai Institutului, profesori universitari, cercetători doctoranzi, reprezentanți ai mediului academic și cultural clujean.
Sala de Conferinţe a Institutului a găzduit lucrările primei secţiuni a expunerilor – „Scriere şi istorie. Transilvania între voievodat şi principat”. Au susţinut comunicări ştiinţifice cercetătorii Konrad Gündisch – „Ediţii de documente medievale privind estul şi sud-estul Europei: Situaţia actuală şi perspective”, Cristina Feneșan – „S-a convertit la Islam Captivus Septemcastrensis alias Georgius de Hungaria?”, Marius-Robert Mihalache – „Aspecte hierocratice în cadrul legației arhiepiscopului Robert de Esztergom în „Cumania” (1227)”, Iulian Damian – „Gramatici grecești în Transilvania la mijlocul secolului al XVI-lea”, Liviu Câmpeanu – „Scrisori de victorie privind succesele militare anti-otomane ale lui Iancu de Hunedoara: trend diplomatic şi propagandă de cruciadă”.
Secţiunea „Editarea documentelor. Istorie, metodă, practică”, desfăşurată în Sala Club a Casei Universitarilor a reunit participanţi şi un public numeros. Au prezentat interesante comunicări cercetătorii Dumitru Preda – „Editarea colecției de documente diplomatice. Scurt istoric, stadiul actual şi concluzii pentru viitor”, Ioana Feodorov – „Metodologia editării și traducerii manuscriselor arabe creștine privitoare la istoria românilor: 25 de ani de experiență”, Loránd Mádly – „Documentele germane din a doua jumătate a secolului al XIX-lea: prelucrare clasică sau schimbare de paradigmă?”, Ginel Lazăr – „Metodologia editării și publicării manuscriselor și documentelor din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României”, Sorin Șipoș – „Călători străini în Țările Române și simbolistica frontierelor (1710-1810), Lilia Zabolotnaia -„Mituri și realități despre viața privată a familiei Cantemir. În baza documentelor din Arhivele Federației Ruse (Moscova și Sankt-Petersburg), Venera Achim – „Statistici ale țiganilor robi în Principatele Române în perioada dezrobirii (c.1830 – c.1860). Tipologia surselor”, Vlad Popovici – „Prosopografia Astrei (1861-1920) – provocări metodologice și câștiguri epistemice”, Andreea Ineoan-Dăncilă – „ Problematizând o generoasă sursă istorică. Ancheta interbelică a ASTREI privind Primul Război Mondial”, Antonio Faur – „Un deziderat istoriografic: Depistarea și publicarea documentelor referitoare la acțiunile de salvare a evreilor din Transilvania de Nord (1944)”.
În secţiunea „Situația și perspectivele istoriei economice ca disciplină și domeniu de cercetare în mediul academic din România (prezentări+masă rotundă)” au fost prezentate lucrări ştiinţifice de către Ladislau Gyemant – „Istorie şi fiscalitate. Un proiect de istorie a fiscalităţii din Transilvania între 1690-1850”, István Csucsuja – „Tradițiile de protejare a fondului silvic din Transilvania reflectate în cercetările de istoria pădurilor desfășurate la Cluj”, Dieter Krauss – „Contribuția sașilor la industrializarea Transilvaniei în secolul al XIX-lea până la Primul Război Mondial”, Ludovic Báthory – „Considerații metodologice privind recalcularea parametrilor financiari ai societăților anonime industriale din România în perioada interbelică” şi Nicolae Păun – „Relațiile economice dintre CEE și CAER. Studiu de caz: România”
Sala „Ştefan Pascu” a Bibliotecii Academei a fost rezervată secţiunii „Autoritarism şi extrema dreaptă: o reevaluare comparativă a dictaturilor din România perioadei 1938-1944”. Şi-au susţinut lucrările de cercetare ştiinţifică Ottmar Trașcă – „Secția III „G”/Secția Legături Externe din cadrul Serviciului Special de Informații, între mit și realitate. 1939-1944”, Florin Müller – „Statul național-legionar; regim comisarial și stat dual”, Silviu Miloiu – „ Actul de la 23 august 1944 reflectat în scrierile memorialistice și evocările publice ale generalului Emilian Ionescu: o analiză diacronică și comparativă”, Corneliu Pintilescu- „Utilizarea stării de asediu în România interbelică și instalarea dictaturii carliste în 1938”, Virgiliu Țârău -„Influențe germane în construcția Partidului Națiunii. Misiunea lui Victor Moldovan în Germania în 1940”, Liviu Țârău – „Reflecții asupra parcursului României, între Vest și Est, în secolele XX și XXI”, Dumitru Preda – „România și Conferința de securitate și cooperare în Europa. De la Dipoli la Helsinki 1971-1972”, Silviu B. Moldovan – „De la arhivele Siguranței la arhivele Securității”, Anatol Petrencu – „Cum denaturau faptele anchetatorii staliniști în dosarele deportaților din RSSM” şi Marius Uglea – „Deținutii politici de la coloniile de muncă Baia Sprie, Cavnic și Nistru”.
Evenimentul de la Cluj-Napoca a fost un bun prilej pentru lansarea colecției „History of Medicine, Central European University Press, Budapest – New York”, coordonate de prof. univ. Marius Turda. La rândul său, conf. dr. Constantin Bărbulescu a lansat volumul „Physicians, Peasants and Modern Medicine: Imagining Rurality in Romania, 1860-1910”, apărut în 2018. Au prezentat aceste apariţii editoriale universitarii Marius Turda, Constantin Bărbulescu, Răzvan Pârâianu şi cercetătorii Attila Varga de la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca şi Zsuzsa Bokor de la Institutul Român pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale.
***
Comitetul de organizare al Conferinţei: prof. univ dr. Ioan Bolovan, director al Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române și prorector al Universității Babeș-Bolyai, cercetătorii ştiinţifici dr. Mircea-Gheorghe Abrudan, Iosif Marin Balog, Mara Mărginean, Corneliu Pintilescu, Mirela Popa-Andrei, Attila Varga, Victor Vizauer, referent Codruța Bâlc şi asistent de cercetare Mihai Olaru din Institutul de Istorie „George Barițiu”, Cluj-Napoca, al Academiei Române.
***
Institutul de Istorie din Cluj a fost înfiinţat imediat după inaugurarea Universității „Daciei Superioare”. Noului organism îi revenea misiunea de a cerceta istoria Transilvaniei. Prezent la ceremonia de deschidere a cursurilor Universității, Regele Ferdinand a anunţat un sprijin deplin pentru întemeierea unui institut dedicat studierii trecutului acestei provincii istorice a ţării.
***
George Barițiu (1812-1893): istoric și publicist ardelean, deputat în Dieta Transilvaniei. din 1861. A fost întemeietorul primulul ziar românesc din Marele Principat al Transilvaniei, în 1838 – „Gazeta de Transilvania” -, apărut la Braşov. Tot în 1838 a început publicarea revistei „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, la Blaj. Împreună cu Timotei Cipariu a avut iniţiativa înfiinţării ASTREI (Asociaţiunea Transilvană pentru Literatură Română şi Cultura Poporului Român), la Sibiu. A fost președinte al ASTREI. A fost membru fondator al Societății Literare Române (1866), precursoare a Academiei Române. În anul 1893 a fost ales președinte al Academiei Române.
Carmen FĂRCAȘIU