Institutul de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică – un etalon al modernităţii, profesionalismului şi performanţei (II)

Dr. ing. Cecilia Roman, un destoinic şi ambiţios coordonator al activităţii de cercetare din Institutul pentru Instrumentaţie Analitică din Cluj-Napoca, este convinsă că şi în următorii ani activităţile care se derulează în această unitate vor fi tot atât de performante.

“Avem tehnologiile pentru care am obţinut brevete, unele premiate la saloanele de inventică. O realizare notabilă este admiterea institutului – ca singură unitate din România – în EUREC (European Renewable Energy Research Centres – consorţiu de centre europene de cercetare în domeniul energiei). Suntem membri ai platformei europene pentru biocarburanţi. La noi în ţară am fost iniţiatorii unei platforme tehnologice pentru biocarburanţi. Sunt dezvoltate metode analitice pentru determinarea certificării calităţii biocombustibului. Avem un laborator destinat acestui scop – Laboratorul de certficare a calităţii biocarburanţilor, CABIO, care are o dotare unică la nivelul regiunii de Nord-Vest, poate şi la nivelul Transilvaniei.

Pe partea de de mediu şi sănătate, programele de cercetare sunt dedicate evaluării calităţii mediului, determinării distructorilor endocrini, care se găsesc în alimente, evaluării calităţii bazinelor hidrografice din zone post industriale, precum Copşa-Mică, Zlatna, Baia-Mare. Bazinele hidrografice au fost Arieş (nota redacţiei: repetate poluări cu steril din iazul de decantare Valea Şesei, aparţinând societăţii Cupru Min), Certej (nota redacţiei: catastrofa de la Certej, din 1971, de la exploatarea minieră, provocată de ruperea digului iazului de decantare şi alunecarea sterilului acid peste căminele muncitorilor şi locuinţele localnilor. Şi-au pierdut viaţa 89 de angajaţi ai exploatării şi localnici, au fost 76 de răniţi) şi Someş (nota redacţiei: 60% din râurile bazinului hidrografic Someş sunt grav poluate de exploatările industriale şi prin deversarea apelor uzate direct în râuri).

Au fost dezvoltate o serie de metode de determinare a calităţii factorilor de mediu. Am derulat multe proiecte de cercetare cu Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca. Cercetătorii de la UMF aveau suspiciuni asupra unor contaminanţi din mediu – sol, apă, aer -, şi s-au făcut activităţi în comun”, a explicat, pentru cotidianul Făclia, dr. ing. Cecilia Roman.

MODALIM este unul dintre laboratoarele nou create, prin proiectul INOVA-OPTIMA, co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” şi oferă suport în analiza calităţii şi caracteristicilor alimentelor, de origine animală sau vegetală, de la materie primă la produsul finit.

“Securitatea alimentară a fost un subiect important dintotdeauna, aşa că MODALIM vine în sprijinul companiilor producătoare sau importatoare din industria alimentară, precum şi al organismelor naţionale de control (Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Direcţiile Agricole Judeţene), pentru a preveni introducerea pe piaţă a alimentelor contaminate, oferind servicii de analize rapide şi precise pentru detectarea mai multor contaminanţi care ar putea fi prezenţi. În cadrul laboratorului se derulează şi activităţi de cercetare. Sunt aplicate metode analitice inovative destinate analizei întregului lanţ alimentar în vederea creşterii siguranţei şi securităţii producţiei agricole şi alimentare”, a precizat dr. ing, Cecilia Roman.

Este, astfel, determinată prezenţa metalelor şi poluanţilor organici persistenţi (POP şi a organismelor modificate genetic, OMG-uri) în produse alimentare; este evaluată prezenţa micotoxinelor în produse de origine vegetală (porumb, sirop de porumb, pâine, cafea, cacao etc.) şi în furaje, dar şi a metaboliţilor acestora, în produse de origine animală (lapte, carne, brânzeturi, lactate etc.); este evaluată prezenţa alergenilor în alimente de origine animală şi vegetală (ţelină, lactoză, ovalbumină, soia etc.); este determinat caracterul funcţional al alimentului.

Direcţia de cercetare a laboratorului MODALIM se înscrie în aria tematică „Securitate alimentară, agricultură durabilă, cercetare marină şi maritimă şi bioeconomie” a iniţiativei “Orizont 2020”. Laboratorul, prin colaborările sale naţionale şi internaţionale, este înscris în proiecte de cercetare complexe cuprinzând centre de cercetare agricole, horticole şi medicale în vederea stabilirii unor corelaţii sol – plantă – animal – aliment şi om. Toate cercetările vor avea rezultate finale care vor putea fi aplicate de către companiile din industria alimentară sau organismele naţionale de control. Proiectele vor oferi date reale care vor fundamenta ştiinţific elaborarea unor noi legi în domeniul securităţii alimentare. Scopul final al tuturor cercetărilor care se derulează în MODALIM este un consum de alimente mai sigur, pentru creşterea nivelului de sănătate al populaţiei.

REZALIM, laboratorul de control al rezidurilor chimice în produse alimentare, este destinat analizei compuşilor organici din alimente. Datorită dotării performante existente în laborator, tipurile de probe care pot fi analizate în acest momentî în REZALIM sunt vaste. Laboratorul a fost înfiinţat în anul 2008 şi dispune de toate resursele necesare executării de analize de calitate în condiţii optime pentru asigurarea acurateţii rezultatelor: săli climatizate, reactivi/materiale de calitate corespunzătoare, aparatură modernă de analiză şi echipamente performante, de ultimă generaţie, o parte dintre ele unice în România.

EURALIM doreşte să devină un pol de dezvoltare regională pentru depistarea fraudelor alimentare cu care Europa se confruntă tot mai acut în ultimii ani. EURALIM urmăreşte creşterea siguranţei alimentare prin dezvoltarea de metode de determinare a fraudelor alimentare, pentru asigurarea unui control mai riguros al siguranţei şi securităţii alimentare pe întreg lanţul alimentar. Activităţile de cercetare sunt dedicate dezvoltării unor noi protocoale de lucru şi noi metode analitice pentru determinarea provenienţei materiilor prime şi a valorii nutritive. Protocoalele de lucru şi metodele analitice noi dezvoltate vor oferi suport instituţiilor de control la nivel naţional şi internaţional, responsabile pentru verificarea siguranţei şi securităţii alimentare, în vederea depăşirii limitărilor tehnologice pe care le prezintă actualele metode de determinare a fraudelor alimentare.

EURALIM se adresează unor grupuri ţintă extinse. Facilităţile oferite (acces liber la date si servicii specifice, proceduri operaţionale standardizate, intercompararea procedurilor şi rezultatelor), participarea la proiecte de cercetare şi oportunităţile de specializare vor genera efecte benefice în mediul ştiinţific şi academic, în industrie, dar şi în rândul publicului larg.

Este important ca produsul alimentar să fie privit din perspectiva prezenţei sau absenţei contaminanţilor, dar şi din perspectiva prezenţei sau absenţei alergenilor, OMG-urilor, valorii nutritive, capacităţii antioxidante, caracterului funcţional. Domeniile abordate de EURALIM sunt de mare perspectivă şi în acord cu tendinţele actuale privind aspecte interdisciplinare. Înfiinţarea EURALIM reprezintă un argument viabil pentru stimularea activităţii ştiinţifice de înaltă performanţă în vederea dezvoltării de noi procese inovative, tehnologii şi aplicaţii cu caracter de noutate, tehnica prioritară pentru susţinerea politicilor de dezvoltare durabilă a ţării şi de aliniere la standarde internaţionale a activităţii de cercetare în domeniile securitate-siguranţă alimentară-bioeconomie.

*
Nu sunt puţine companiile care modifică, pentru aspect, greutate, volum, gust, dar şi pentru profit, compoziţia unui aliment. Alimentele falsificate sunt şi cele care prezintă mai multi aditivi decât este permis. Producătorul fie elimină un constituent valoros (natural) din formula originală, fie adaugă substanţe pentru a mări cantitatea de produs, în detrimentul calităţii, fie ascunde defectele unui produs, fie foloseşte aditivi alimentari interzişi, fie falsifică integral un produs prin asocierea unor componente chimice. Uleiul de măsline, de pildă, este, de multe ori, amestecat cu uleiuri de porumb, alune ori palmier; lactatele pot fi falsificate prin înlocuirea grăsimii animale cu grăsimi de origine vegetală – palmier, de pildă – şi a proteinei cu soia; mierea este “înmulţită” cu sirop de porumb bogat în fructoză; în mezeluri se utilizează mai mult de 50% soia în loc de carne, conservanţi, coloranţi şi arome chimice, iar pentru a se păstra mai bine sunt “tratate” cu E-uri; pâinea se falsifică prin adaos de aditivi alimentari.

Autenticitatea unui aliment este conferită de compoziţia sa. Fraudele alimentare au intrat în atenţia publicului, dar şi a oficialilor Uniunii Europene după scandalul cărnii de cal, din 2013.

Carmen FĂRCAŞIU

Articole din aceeasi categorie