Ingineri de elită ai țării: Reconstrucția industriei nu mai poate fi amânată

Conferinţa internaţională multidisciplinară „Profesorul Dorin Pavel – fondatorul hidroenergeticii românești”, 20-21 septembrie: Ingineri de renume din țară și din străinătate și-au expus punctele de vedere în privința profesiunii lor și a reconstrucției industriei naționale, care nu mai poate fi amânată, și-au exprimat dezacordul privitor la declinul economic nemeritat al țării, după 1989, dar și la risipa inteligenței inginerești, din ultimele trei decenii. Totodată, grupul profesioniștilor veniți la Cluj este de părere că este necesară o implicare de conștiință a tuturor românilor în programe care vizează mediul și salvarea Terrei de la un progresiv asalt uman distructiv.

Prof. univ. emerit dr. Mircea Bejan,  coordonator al echipei de organizare a acestei tradiţionale întâlniri anuale, de către Filiala Cluj a Asociaţiei Generale a Inginerilor din România (AGIR), a explicat, în discursul de deschidere a lucrărilor reuniunii, de ce manifestarea nu se mai desfășoară la Sebeș – orașul  natal al profesorului Dorin Pavel -, și a salutat, totodată, participarea la acest eveniment a unor mari personalități ale vieții academice.

”La Sebeş s-a schimbat conducerea Primăriei. Cea nouă nu înţelege partea inginerească, nu înţelege nici ce au făcut inginerii noştri pentru ridicarea nivelului tehnic şi cultural al Sebeşului. Prin urmare, am decis  să aducem la Cluj acest eveniment, la propunerea domnului Tiberiu Rusu. Suntem, iată, la cea de-a XIX-a ediţie. Dar pentru următoarea, sărbătorească, eu va trebui să mă retrag: cei tineri trebuie să ia în primire și conducerea sucursalei Cluj a AGIR şi organizarea acestui eveniment.  Ne onorează cu prezenţa la conferință: prof. univ. dr. Mihai Jăhăneanţ, prof. univ. dr. ing. Gavril Toderean, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, prof. univ. dr. Valeriu Nicolae Panaitescu, Universitatea „Politehnica” din Bucureşti, dr. ing. George Arghir şi preşedinţii de filiale Caraş-Severin  şi Alba. dr. ing. dipl. George Arghir şi Alexandru Cătălin Micaciu”, a spus profesorul Mircea Bejan.

Prof. univ. dr. ing. Gavril Toderean, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, președintele Filialei Cluj a Academiei de Ştiințe Tehnice din România (ASTR): ”Adresez  participanţilor la conferinţă un salut din partea Filialei Cluj a Academiei de Ştiințe Tehnice. Eu lucrez în domeniul telecomunicaţii-calculatoare. Cercetarea este cel mai important vector de progres al  societăţii şi ar trebui să fie finanţat în raport cu valorile pe care le promovează. În transmisiile digitate: 64.000 de relee din vechile centrale au fost înlocuite cu cipuri integrate. Saltul a presupus şi un imens volum de cercetare, precum  şi un efort fizic uman deosebit. Etapa următoare a fost cea a telefoanelor celulare. Noi, prin 1967, lucram la Timişoara pe un calculator cu tuburi. În 1977 aveam deja un calculator cu microprocesor, care încorpora 30 de milioane de tranzistori. Au apărut procesoarele noi şi la ora actuală avem o densitate de 20 de milioane de tranzistori echivalenţi pe milimetrul pătrat. Partea de comunicații pe fibră optică a dus la o revoluționare a societății. Suntem, azi, în epoca informaticii. A fost un standard de internet, până prin anii ’90, apoi s-a constatat că numărul de biți rezervat ca să numerotăm calculatoarele din rețea nu mai este suficient. Inițial, câmpul a fost preconizat pentru 32 de biți. La ora actuală, în noul standard, avem 128 de biți pe adresa de internet cu care putem codifica calculatoare pe fiecare persoană de pe glob, până se va ajunge la o populație de peste 11 miliarde de locuitori pe glob. Sunt prevăzuți 7 biți pentru internet cu alte planete, pentru siguranța rezervei de adrese.  Ultimele noutăți în domeniul energetic: se lucrează la managementul energiei, pentru a ști cât se introduce și cât se ia din rețea, în scopul eficientizării. Un atare proces presupune o conducere cu inteligență artificială. Ultima modă în materie este Data Mining – ”mineritul datelor”. Avem baze de date mari din care extragem informații utile, ascunse. De pildă, lângă Cluj, în comuna Geaca, lucrează doi medici, pe două supercalculatoare aduse din SUA, pe o bază de date cu analize de sânge de la diverse persoane. Au deja rezultate excelente: pot prevedea, cu doi ani înainte, apariția cancerului în organismul uman. V-am dat câteva repere despre ce poate face știința azi”.

Prof. univ. dr. Valeriu Nicolae Panaitescu, Universitatea „Politehnică” din Bucureşti: Sunt convins că această reuniune de la Cluj-Napoca va avea continuitate, iar în 2020 vom veni, cu toții, la cea de-a  XX-a Conferință.

Prof. univ. emerit dr.  Mihai Jădăneanţ, Universitatea Politehnică Timişoara: ”Politehnica din Timișoara datorează enorm Politehnicii din Cluj, care venise în refugiu în Banat, în timpul  Diktatului de la Viena, dintre anii 1940-1944. Din păcate, trăim azi cu nostalgia celor realizate în economia națională în trecut. Domnul de la Reșița amintea de faimoasele locomotive cu aburi de la Reșița. Apoi, la Uzina Constructoare de Mașini Reșița (UCMR) s-au produs turbinele cu aburi de 340 de megawați. Producția a fost, din păcate, mutată integral la București. Tot la Reșița s-au produs locomotive Diesel electrice. Ing. Dan Gruia, care a lucrat la aceste locomotive, a fost în Egipt, cu o delegație, pentru contracte de furnizare de astfel de locomotive și, inițial, a fost privit cu suspiciune.  Dar Dan Gruia a reușit să îi convingă pe deplin pe egipteni să cumpere. La Timișoara s-au fabricat și calculatoare de foarte bună calitate. Azi avem în buzunar un telefon mobil care este de mii de ori mai puternic decât computerul Felix C256. Dar noi nu mai producem deloc computere. Suntem pe o pantă descendentă în toate domeniile”.      

Prof. dr. ing. Vasile Iancu, Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa, Facultatea de Mecanică şi Ingineria Materialelor, preşedintele Sucursalei Caraş-Severin a Asociaţiei Generale a Inginerilor din România: „Veniţi la Reşiţa să vedeţi un muzeu de locomotive pe abur fabricate la Reşiţa. În muzeu este şi prima locomotivă cu abur fabricată în România, chiar la Reşiţa. Uzinele au fost fondate de austrieci, iar la un moment dat, asociat a fost Malaxa. La Reşiţa s-a făcut şi un automobil Malaxa. Tot la Reşiţa s-au fabricat şi elice de vapor, din 1771, aşadar înainte de crearea SUA ca entitate statală, care s-a produs între anii 1787-1790”.

Ing. dr. Alexandru Cătălin Micaciu, preşedintele Sucursalei Alba a  Asociaţiei Generale a Inginerilor din România: Nu am lipsit de la nici una din conferințele ”Profesor Dorin Pavel”, pentru  că mediul care a creat această efervescență de idei este excepțional. Și eu vin din domeniul informaticii, dar m-am simțit în mijlocul energeticienilor în apele mele. Sunt de acord cu afirmațiile susținute de antevorbitorii mei: ne găsim, azi, pe o pantă descendentă în tehnică și tehnologie, dar și pe partea științifică. Nu avem un Premiu Nobel în domeniul Fizicii. În 1989 aveam o întreprindere numită IPRS Băneasa (n.r. Întreprinderea de Piese Radio și Semiconductori), dar și Microelectronica – per­la coroanei industriei IT din RSR, privatizată în 1999, care producea cel mai performant microprocesor pe 8 biți, Z80, din această parte a Europei. Exportam acest  microprocesor și în mari țări din Occident, pentru că era cel mai bun din punct de vedere calitativ. Azi nu mai avem nimic, cumpărăm totul din alte părți. (…) În septembrie s-a derulat, la Cugir, a şaptea conferinţă multidisciplinară ”Profesor Ion Lăzărescu, fondatorul școlii românești de teoria așchierii”. Au fost prezentate 40 de comunicări științifice, reunite apoi în volumul intitulat ”Inginerie Cugir”. La conferință au participat profesori de la Universitățile Tehnice din Cluj-Napoca, Timișoara și Târgu-Mureș, precum și specialiști în diferite ramuri ale ingineriei.

Aurel Voicu, preşedintele „PRO-Cugir’’: Prof. Ion D. Lăzărescu, fondatorul şcolii româneşti de teoria aşchierii, a fost unul dintre prestigioşii conducători ai Uzinei Mecanice din Cugir, cadru didactic la Şcoala Industrială şi la Şcoala Medie Tehnică din localitate, precum şi la Institutul Politehnic din Cluj-Napoca. Uzina Mecanică din Cugir a avut, alături de secția cu profil militar, și o secție civilă care a funcționat până în 2005, unde se produceau mașini de cusut, scule, mașinile de spalat ”Automatic” și ”Automatic Super”, iar din 1994 ”Diamant 400” și ”Diamant 550”. La Uzina Mecanică din Cugir s-au produs, până în 2008, mașinile de spălat marca ”Albalux”.

***

În 1989, infrastructura industrială situa România în primele zece țări din Europa. România era a treia ţară din lume, după SUA şi Japonia, care fabrica anvelope gigant, pentru autobasculante de peste 110 tone. Doar do­uă ţări din lume făceau şuruburi cu bile: România şi Japonia. Acestea se foloseau în industria nucleară şi aerospaţială. În pofida tuturor evidențelor, în 1990, un diletant în politică, ajuns prim-ministru, Petre Roman, a afirmat că industria românească este un „morman de fiare vechi”.  Și a urmat o înstrăinare distructivă, la prețuri subevaluate, a celor mai valoroase fabrici și uzine ale economiei naționale. Până în 1989 România producea, anual, 14 milioane de tone de oţel de cea mai bună calitate din Europa și 400.000 de tone de aluminiu; eram excelenți cons­tructori de motoare electrice; produceam, 1.600 de excavatoare, în 1980 și 71.000 de tractoare (am construit fabrici de trac­toa­re în Egipt şi Iran, care funcţionează şi azi, în timp ce în România au fost demolate, vândute la fier vechi). Fabricam 600 de va­goa­­ne de pasageri pe an, în 1984; 14.000  de vagoane de marfă (cel puţin 100.000 vagoane de marfă au fost vândute la fier vechi în ulti­mii ani). În fine, produceam 144 de nave de mare tonaj. Azi nu mai facem produse din sticlă, nu mai facem săpun.

Po­tri­vit statisticii oficiale, după anul 2000 au fost ex­por­tate 50 de milioane de tone de „fier vechi”, „de­şe­uri” de cupru, aluminiu şi alte neferoase, în valoare de peste 10 miliarde de euro. Am exportat lemn brut, în va­loare de peste 8 miliarde de euro, şi alte produse bru­te (cereale, fructe, animale vii etc.) în valoare de alte 5 miliarde de euro! Prelucrarea acestora în Ro­mâ­nia ar fi însemnat crearea a milioane de locuri de mun­că. Ro­mâ­nia producea 13 milioane de tone de petrol în 1970, iar azi doar 6 milioane, și 10 milioane de tone de păcură – iar azi nimic. Distribuţia gazelor naturale nu mai aparține, precum se știe, țării noastre. A dispărut întreg sectorul industriei de textile, de confecţii și tricotaje. Nu mai există majoritatea fabricilor naționale din industria lemnului şi mobilei, din industria cimentului, a lacurilor şi vop­selelor, a medicamentelor, din sectorul construc­ţiilor de maşini. Baza naţională de soiuri de plante şi rase de animale a fost pulve­ri­zată. România nu mai are, în prezent, un pachet naţional de seminţe, soiuri, hibrizi, de culturi cerealiere, plante teh­nice, legume etc. A fost distrus, aproape în totali­tate, sistemul de irigaţii, construit prin îndatorare la Banca Mondială, pentru a cărui plată românii au contribuit zeci de ani; au fost abandonate programele de combatere a eroziunii solului, de în­diguiri şi desecări, dar şi cele de irigaţii (date furnizate mass-media de directorul Institutului de Eco­nomie al Academiei Române, Constantin Ciutacu).

Pe 14 septembrie 1926 ieșea pe porțile uzinei din Reșița locomotiva cu abur „Regele Ferdinand”, prima locomotivă construită în România în perioada interbelică. Între anii 1926-1960 în România s-au construit 10 tipuri de locomotivă cu abur pentru cale normală și trei tipuri pentru cale îngustă, în total 1.207 de exemplare. În anul 1960 producția de locomotive cu abur s-a sistat, industria românească profilându-se pe producția de locomotive diesel și electrice. ”Electroputere Craiova” a fost vândută, în noiembrie 2007, când 62,8% din capitalul social a fost preluat de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), de firma saudită Al-Arrab Contracting Limited, condusă de controversatul om de afaceri Fathi Taher (înainte de 1989, reprezentant comercial al Kuwaitului la București), pentru suma de 2,3 milioane de euro! De numele lui Taher se leagă afaceri precum Școala Româno-Americană din Pipera, București, hotelul de lux ”Marriott” din Capitală, asigurătorul American International Group (AIG România), fabrica de ciocolată Kandia, uzina Griro – producător de utilaj tehnologic pentru industria prelucrării petrolului si gazelor, industria chimică, petrochimică, energetică, a materialelor de construcții -, clubul de fotbal Rapid București, precum și alte business-uri imobiliare și hoteliere).

Autoturismul Malaxa, după numele inginerului Nicolae Malaxa (1884-1965),  întreprinzător al perioadei interbelice, a fost construit în 1945, după un proiect făcut de ingineri și tehnicieni români de la uzinele A.S.A.M, Malaxa București și  IAR Braşov – prima fabrică de avioane din România-, conduși de inginerul Petre Carp, licenţiat la Şcoala Politehnică din Berlin. Nicolae Malaxa a fost simpatizant al mișcării legionare și finanțator al Gărzii de Fier. Acuzat, în mai 1941, de colaborare cu legionarii, uzinele i-au fost sechestrate, însă a reușit să transfere mari sume de bani în bănci americane. A emigrat în SUA în 1948, stabilindu-se la New-York. A decedat în 1965, la New Jersey. La naționalizarea industriei românești, din 11 iunie 1948, i-au fost etatizate Uzinele Malaxa,  devenite apoi „Uzinele 23 August”, iar după 1989 societatea ”Faur SA”, specializată în construcţia şi repararea materialului rulant. Din 2004, „Faur” SA a devenit membră a  holdingului „Bega Grup” al fraților Marius și Emil Cristescu. ”Faur” livrează firmei franceze ”Latecoir” dispozitive care echipează linii de montaj pentru Airbus380, ultimul tip de avion de mare capacitate produs în Franța. Fiica lui Nicolae Malaxa, Irina, s-a căsătorit în anul 1946 cu savantul George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină (1974). Nepoții lui Nicolae Malaxa, Georgia Palade Van Dusen, Philip Palade și Loreen Ellen Malaxa au solicitat statului român titluri de peste 310 milioane de dolari la Fondul de Despăgubiri Proprietatea, în schimbul tuturor proprietăților confiscate. În septembrie 2006, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) le-a înmânat titlurile de despăgubire, fiind transformate în acțiuni la Fondul Proprietatea, în valoare cumulată de 1.080 miliarde de lei (360 milioane dolari). Din septembrie 2010, administratorul Fondului Proprietatea este Franklin Templeton Investment Management Limited, firmă de investiții americană din New York. Mark Gitenstein, fost ambasador al SUA în România (2009-2012) a fost numit, în 2013, în conducerea Fondului Proprietatea. Sute de cesionari de drepturi litigioase, selectați nu se știe pe ce criterii, au încasat, după 2013, despăgubiri de 1,5 miliarde de euro, în timp ce zeci de mii de proprietari de drept aşteaptă compensațiile ce li se cuvin de ani și ani de zile.

Carmen FĂRCAȘIU

Articole din aceeasi categorie