Ing. Dumitru SFÎRLEA, primar al comunei Gilău: „Din fonduri europene, Gilăul devine în scurt timp o comună europeană”

Aşezată la poalele nord-estice ale Munţilor Apuseni, într-un peisaj mirific care îţi încîntă sufletul, în localitatea Gilău trăiesc şi muncesc împreună peste 8.000 de locuitori, care îşi au răsfirate casele şi gospodăriile pe o suprafaţă de aproximativ 280 kmp. Comuna Gilău este formată din satele Gilău, Someşul Rece, Someşul Cald şi peste 600 de case de vacanţă. Ocupaţiile locuitorilor au rămas de veacuri aceleaşi: agricultura, prelucrarea lemnului, creşterea animalelor, industria mică şi activităţi în domeniul turismului.

 Gilăul a devenit o importantă staţiune turistică sau, cum i se mai spune, „Sinaia” clujenilor.

 Despre realizările, perspectivele şi dezvoltările economice ale acestei zone montane am stat de vorbă cu ing. Dumitru Sfîrlea, primar al comunei Gilău.

 – Cum reuşiţi să implementaţi atîtea programe prin care atrageţi fonduri pe care Uniunea Europeană vi le pune la dispoziţie, pînă în 2013, pentru dezvoltarea comunei Gilău?

 – Uniunea Europeană pune la dispoziţia României prin fondurile structurale zeci de miliarde de euro, pentru dezvoltarea unor sectoare importante ale economiei noastre şi a infrastructurii comunităţilor, în general în mediul rural. Totul depinde de noi, primarii, sau de oamenii de afaceri, dacă sîntem capabili să accesăm aceşti bani.

 Oricum, pînă la această oră, cu mîndrie pot să spun, chiar dacă unora nu le pare bine, că Primăria Gilău a cîştigat 3 programe din forndurile Uniuniii Europene, în acest moment programele implementate urmînd să fie realizate în perioada următoare.

 – Cum reuşeşte Gilăul să atragă atîtea fonduri UE, de… milioane de euro?

 – Cheia succesului este în primul rînd buna colaborare a primăriei cu toate instituţiile de pe raza comunei, cu conducerile acestora, cu Consiliul local şi, nu în ultimul rînd, cu organele de conducere judeţene, centrale, parlamentari etc.

 În al doilea rînd, primarul comunei Gilău a avut şansa să fie ales şi în Consiliul Judeţean pentru Dezvoltarea Regională N-V ca reprezentant al celor 75 de comune din judeţul Cluj. Împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Marius Nicoară, reprezentantul municipiilor din judeţ, Emil Boc, şi reprezentantul oraşului Huedin, Nicolae Chiş, participăm în fiecare lună în diferite judeţe la şedinţele Agenţiei de Dezvoltare Regională N-V, unde se discută şi se aprobă diferite programe de dezvoltare regională.

 Avînd informaţia, trebuie să mai ai ambiţie şi curaj să alegi un colectiv dintre angajaţii primăriei cu care să parcurgi fiecare pas aşa cum o cer normele europene, şi după 12-18 luni, programul să fie realizat, apoi urmînd controalele de la toate forurile superioare care urmăresc cum s-au folosit fondurile europene.

 – Care sînt cele trei programe pe care le implementaţi în acest an?

 – Prin Ordonanţa nr. 7/2006 am cîştigat lucrările de construire a podului peste rîul Someşul Mic la care se lucrează din anul trecut, urmînd că lucrările să fie încheiate în semestrul I 2008.

 Pe fondul de mediu – Colectarea selectivă a deşeurilor, zilele trecute au intrat o parte din bani în cont, 231.000 euro, ca urmare a semnării contractului de finanţare de către Autoritatea contractuală şi Autoritatea de Implementare – ca beneficiar. Acest program va avea 14 locuri de muncă şi va aduce economii contribuabilului şi, în final, vom trăi toţi într-un mediu mai curat.

Al treilea program cîştigat este: Crearea de spaţii verzi – mai precis amenajarea a două parcuri pentru copii cu dotarea necesară acestui scop, unde copiii din Gilău şi Someşul Rece vor avea aceleaşi condiţii ca şi cei de la oraş.

 – Aţi mai pregătit şi alte proiecte cu finanţare externă?

 – Bineînţeles că am pregătit, fiindcă, aşa cum am spus, pînă în anul 2013 România va primi fonduri serioase, iar dacă nu ai pregătite proiectele din timp, te poţi trezi să apară Ghidul solicitantului şi să te prindă pe picior greşit, mai ales că procedura de achiziţie este destul de greoaie. De aceea este bine „să-ţi faci vara sanie şi iarna car”.

 – Care sînt realizările dvs. în anul 2007 în domeniul investiţiilor?

 – În primul rînd aş vrea să spun că nu sînt realizările mele, fiindcă sînt convins că singur nu pot rezolva atîtea probleme importante pentru comunitate. Eu sînt doar iniţiatorul şi coordonatorul lor şi fac parte din strategia de dezvoltare economică încă de la începutul primului mandat. Acestea sînt supuse Consiliului local, iar eu în fiecare an pregătesc pas cu pas realizarea lor. Ele sînt realizările întregii comunităţi, ale consiliilor locale, ale conducerii instituţiilor deconcentrate ale statului şi, nu în ultimul rînd, ale întregului popor.

 În anul 2007 a fost posibilă realizarea următoarelor obiective: realizarea, modernizarea şi reparaţii capitale la clădirea Liceului Teoretic „Gelu Voievod”; pentru realizarea acestor investiţii au fost cheltuiţi 9 miliarde de lei vechi. La ora actuală putem spune că elevii din comuna noastră au condiţii de învăţămînt comparabile cu cele din Cluj-Napoca.

 Aş fi bucuros ca efortul nostru să fie răsplătit de toţi elevii prin rezultate bune obţinute la învăţătură.

 O altă mare investiţie care se apropie de finalizare este „Prevenirea catastrofelor naturale generate de inundaţii” finanţată printr-un credit acordat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Uniunii Europene, prin care a fost posibilă construirea de ziduri de protecţie pe întreg intravilanul de la uzina şi satul Somesşul Rece. Tot cu această ocazie s-a reuşit montarea unei punţi metalice la ieşirea din satul Somesul Rece, reabilitarea drumurilor de hotar, şi tuturor drumurilor comunale, finalizarea extinderii trotuarelor pe străzile Someşul Rece, Grădini, Morii, Popii şi Întreşuri, repararea şi extinderea iluminatului public, renovarea clădirii internatului, execuţia unui proiect finanţat din fondurile UE, execuţia proiectelor tehnice pentru introducerea apei potabile şi canalizare în satele din comună Gilău, execuţia de SF şi PT pentru diferite lucrări şi obiective necesare pentru ca în anii următori să se poată accesa cît mai multe proiecte finanţate de Uniunea Europeană, organizarea Festivalului şi concursului de folclor închinat marelui artist Dumitru Sopon etc.

 – Ce proiecte şi programe aveţi în vedere în acest an?

 – În anul 2008 ne propunem să finalizăm ceea ce am început în anul trecut, să implementăm programele cîştigate, iar acolo unde sînt pregătite SF şi PT să accesăm noi fonduri europene, astfel încît Gilăul să devină în scurt timp o comună europeană în adevăratul sens al cuvîntului, iar noi să avem condiţii de viaţă şi trai asemănătoare cu cele europene.

 Investiţii importante pe care şi le-a propus Primăria şi Consiliul local Gilău pe anul 2008 sînt: atragerea de fonduri europene pentru mai multe obiective (construirea podului de peste rîul Someşul Mic; construirea a doua terenuri de sport cu gazon artificial în Gilău şi Someşul Rece); construirea unei capele în cimitirul Gilău şi a unui monument închinat eroilor din primul şi al doilea război mondial; continuarea lucrărilor de construcţii la şcoala profesională de bucătari/ospătari şi la cantina socială pentru oamenii cu venituri mici, investiţie sprijinită de fundaţia elveţiană HILF-RO, condusă de Hanspeter Adank – Cetăţean de onoare al Gilăului, construcţia unei şcoli şi grădiniţe în Gilău, zona Ocolul Silvic; colectarea selectivă a deşeurilor cu fonduri de la Uniunea Europeană; asfaltarea principalelor străzi din Gilău; renovarea căminului cultural din Someşul Rece; renovarea primăriei (finalizarea), instalarea unui sistem de alarmă, internet, telefon; modernizarea trotuarelor, închirierea a 8 ha pentru procesarea balastului, din care vom avea beneficii de peste 20 de miliarde de lei; atragerea de fonduri structurale din prelucrarea selectivă a deşeurilor, fonduri de mediu PHARE de 500.000 euro şi alte obiective…

 – Ce perspective credeţi că va avea agroturismul în această zonă pitorească?

 – Pentru a deveni o localitate turistică renumită, mie, ca primar, îmi revine sarcina de a organiza practic această activitate, ţinînd cont că pe munţii din împrejurimi, pe văi sau pe malurile lacurilor de acumulare s-au construit sute de case de vacanţă.

 Nu există zi fără vizitatori, iubitorii de frumos „evadînd” din aglomerările urbane.

 Zonele de agrement ale Gilăului trebuie păstrate, întreţinute, trebuie să punem un mai mare accent de reîmpădurire, pentru păstrarea echilibrului ecologic. Mai avem multe lucruri de rezolvat în turism, crearea unor microcomplexe de agrement (baze de staţionare şi mijloace de transport la distanţe mari).

 – Ce ar mai fi de spus în încheiere?

 – Imaginea primăriei se schimbă de la un an la altul. Ca să cunoască lumea principalele activităţi de interes public desfăşurate în anul încheiat şi obiectivele prevăzute pentru anul viitor, prezint la început de an un raport de activitate care apare şi în ziarele locale şi prin TV cablu.

 Aş putea spune că cea mai mare satisfacţie a mea este că la fiecare realizare am pus şi eu „cricul” la finalizarea celor mai importante obiective, proiecte şi programe. Sloganul meu este următorul: „Să scoţi bani şi din piatră seacă şi să-i foloseşti cu maximă eficienţă!”.

 Sînt un om dintr-o bucată! Pun mare preţ pe ideile novatoare, indiferent dacă cei care le emit sînt consilieri locali sau oameni de rînd. Orice idee bună trebuie pusă în practică, pentru ca această zonă să devină cît mai pitorească, iar oamenii locului să trăiască mai bine.

 Un om afirma că Dumnezeu a lăsat pe pămînt locuri deosebite pentru a le aminti că Raiul există. Veniţi în Gilău şi veţi pleca spunînd: Cu adevărat există!

A consemnat Vasile MOLDOVAN