Inamicul statului: Morimus Funereus

Ne este dat să trăim şi să traversăm momente naţionale şi internaţionale tot mai agitate. Tragem de noi şi mergem mai departe, sperând că nimic grav nu se va mai întâmpla. Greve au mai fost şi vor mai fi, au fost şi vor mai fi doborâte avioane, politicienii s-au aşezat şi se vor mai aşeza la masă pentru a rezolva conflicte, lucrurile sunt aceleaşi de ani buni deja, doar că la alte grade.
Pe plan intern, România nu duce lipsă de duşmani, duri, aspri, gata să ne ruineze. Şi în rândurile de faţă dați-mi voie să vă prezint unul dintre cei mai fioroşi inamici ai statului român: Morimus Funereus. Poreclă sub care se ascunde numai prin păduri, de stejar mai ales, gândacul croitor al stejarului. Acum că a fost identificat, să ne ocupăm de el, în datele esenţiale.
Gândacul croitor al stejarului este feroce de-a dreptul. Are dimensiuni între 25-55 mm, este şi de culoare neagră, este socotit un descompunător natural. Chiar şi pe cale de dispariţie ca specie, gândacul croitor pune beţe-n roate României. Din cauza lui s-a pornit conflictul între Ministerul Transporturilor şi Comisia Europeană, comisie care este gata să ne suspende finanţarea Autostrăzii Piteşti-Sibiu.
Cruntă soartă avem! Întâi de toate, pierdem construcţia autostrăzii amintite, prima şosea de viteză care traversează munţii. În al doilea rând, am devenit pentru Comisia Europeană călăii şi ucigaşii gândacului croitor de stejar. Uf, uf, uf…
Incursiunea în istoria construcţiilor de drumuri naţionale se impune. Până în 1989, s-au dat în folosinţă kilometri de drumuri naţioanle, drumuri judeţene, poteci, alei, trasee asfaltate, pe care, rele sau bune, circulăm şi în zilele noastre. La construcţia lor nu s-a pus deloc problema gândacilor, animalelor vertebrate sau nevertebrate, nici măcar terenurile în cauză, luate cu japca pentru interesul naţional, fără despăgubiri desigur. Putem trage o singură concluzie, tristă însă. Gândacul croitor de stejar şi-a văzut nestingherit de treabă, acţionând subversiv, fără a se manifesta, dovadă că nici serviciile secrete ale României nu i-au dat de urmă. Au reuşit post 1990, reprezentanţii celor de la Transporturi, arunâcnd în aer construcţia autostrăzii, periclitând şi relaţiile României cu forurile internaţionale. A doua concluzie tristă este că serviciile secrete române nu şi-au făcut deloc treaba, lăsând un dăunător de talia lui Morimus Funereus să-şi facă mendrele prin ţară. Şi nu a fost singurul dacă ne gândim la un alt inaimic al statului, Corvus Marinus! Pe înţelesul nostru, cormoranul, mare iubitor al peştelului, de unde şi rezultatele tot mai slabe ale industriei de pescuit din ţară. Aici am avut noroc cu ochiul vigilent al ministrului Daea. Graţie lui, Cazul pelican a devenit Cazul cormoran, John Grisham fiind invidios la culme.
În ceea ce priveşte infrastructura de transport (autostrăzi, căi ferate, transporturi aeriene), ca să revin la serioase lucruri, România este coada Europei. Suntem pentru că factorii de decizie ai infrastructurii de transport au decis doar pentru binele lor, nu şi al ţării. Primul ministru, prin definiţie, trebuie să fie motorul şi garantul politicilor interne şi internaţionale. Agenda digitală, atât de necesară şi atât de prezentă în statele membre ale Uniunii Europene, a fost desfiinţată odată cu dispariţia Ministerului Comunicaţiilor, altă mare, foarte mare greşeală. Şi revin la autostrăzi, unde suntem pe locul 1 doar pe hârtie, practic e jale. Important este că de data aceasta ne cunoaştem bine inamicul cu care ne confruntăm, Morimus Funereus, inamic care părăseşte pădurile pentru şes, altă climă, alt tărâm. Noi nu-i putem veni de hac. Comisia Europeană ne vine nouă de hac. Oameni buni, vedeţi cum se leagă lucrurile!

Demostene ȘOFRON