Hramul bisericii armeneşti „Solomon” din Gherla

Este tradiţie ca în fiecare an, cu ocazia sărbătorii „Buna Vestire” să aibă loc şi hramul  primei biserici armeneşti din municipiul Gherla, Biserica „Solomon” din vecinătatea pieţii agroalimentare de pe strada Cloşca.

Luni după amiază, frumosul lăcaş de cult s-a îmbrăcat din nou în straie sărbătoreşti. Biserica s-a umplut până la refuz de creştini, atât gherleni, cât şi armeni veniţi din Cluj-Napoca. Slujba a fost oficiată de preotul paroh Mgsr. Szakács Endre, iar predica a fost ţinută de preotul Turturean Robert, din Sighetul Marmaţiei, ultimul evocând importanţa acestei sărbători în viaţa comunităţii armeneşti din Gherla. Au fost prezenţi şi preoţii franciscani ai Bisericii Romano-Catolice din Dej. În timpul slujbei, corul bisericii, condus de Molnar Anna, a cântat piese muzicale în limba armeană, la eveniment fiind prezentă şi solista Operei Maghiare de Stat Cluj-Napoca, Kirkósa Júlia, de origine armeană. Am asistat la un adevărat concert de muzică creştină, un moment înălţător al slujbei prilejuite de hramul bisericii.

Biserica „Solomon” din Gherla este prima construită de armeni, denumită aşa după ctitorul ei, Salamon Simai. Construcţia a durat doar un an, între 1723 şi 1724, iar amplasamentul a fost decis încă dinaintea trasării planului oraşului baroc. Biserica era înconjurată de un zid de piatră, în incintă aflându-se şi cimitirul. Între anii 1732 şi 1751 bisericii i-a fost adăugat un turn aproximativ pătrat. Cornişa turnului are pe mijlocul fiecărei laturi un semicerc şi este introdusă tribuna vestică, terminată cu un parapet de zidărie, fără decoraţii. Ancadramentul de intrare în lăcaşul de cult, datat la 1723, aparţine din punct de vedere stilistic, Renaşterii transilvănene, iar  de-o parte şi de alta se află statuile sfinţilor Silvestru şi Grigore Iluminătorul. Biserica „Solomon” este un produs de arhitectură care ne prezintă faza de evoluţie, la aceea vreme, a comunităţii armeneşti, stabilită deja de trei decenii în Gherla.

SZ.Cs.