Hai la joc, lume, la joc!

Sub acest generic, publicul gherlean, iubitor al cântecului, jocului și portului popular românesc, a putut urmări una dintre cele mai frumoase întâmplări cultural artistice ale acestui an, desfășurată într-o…dulce ambianță tomnatică cum numai grădina de vară din secularul parc de agrement al acestui municipiu o poate asigura.

Jocul la Șură, organizat sub un larg… patronaj, începând cu Primăria Gherla, Casa municipală de cultură, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, Societatea Cooperativa oraș, dar cu responsabilități organizatorice și artistice asumate, efectiv, de cunoscutele Ansambluri ,, Zestrea’’ și ,, Tradiții’’, manageriate prin comuniunea unor valoroși artiști ai genului, Constantin Istici, Marinela Zegrean Istici și dansatorul și instrumentistul Mihai Zegrean, membru al marii familii a Zegrenilor, coborâți din Ceaba cu tot ce-au zămislit generațiile trecute în domeniul valorilor folclorice nepieritoare.

Rar mi-a fost dat să văd un asemenea pretențios spectacol în care spontaneitatea prezentatorului – regizor a evitat orice posibilă presiune emoțională pe valoroșii jucăuși, horitori și instrumentiști care au concurat cu trup și suflet, dar și cu vocația lor artistică la acest maraton scenic gândit de Titi Istici și a sa soție, prezentă aici, împreună cu al său coleg, Grigore Sâmboan, în calitate de consultanți artistici CJCPCT Cluj.

Și pentru a-i da cezarului ce i se cuvine, nu trebuie să uităm faptul că proiectul ,, Jocul la Șură’’ asumat de Constantin Istici cu Ansamblul ,, Tradiții’’ din Gherla, are și o dimensiune europeană, datorită faptului că a fost prezentat la Strasbourg, cu prilejul intrării României  în Comunitatea Europeană.

Proiectul este dedicat oamenilor ce iubesc folclorul tradițional, dornici de a participa la jocul satului de altă dată, de a îmbrăca un costum popular și a participa la frumoasele petreceri de odinioară.

Au horit și au jucat rapsozi și jucăușii de mare valoare, potențiale pilde pentru tânăra generație destul de…rebelă din acest punct de vedere al valorificării moștenirilor ce ne aparțin și ne identifică, încât a-și spune că spectacolul de la Gherla, a fost o lecție a trecutului frumos și autentic, cu reale învățăminte pentru prezent și viitor.

Ediția din acest an, accentua Constantin Istici, a fost una specială dedicată și Centenarului Marii Uniri, motiv în a invita să ne bucure sufletele și inimile, nu doar formații tradiționale, ci și personalități ce au devenit ,,Tezaure Umane Vii’’ și membrii ai Academiei Artelor Tradiționale.

Spectacolul a debutat cu recitalul Trio Transilvan, formației incluse în arhivele folclorice de specialitate condusă de primașul Emil Mihaiu, care s-a întors, cu o zi înainte, din turneul întreprins în Japonia.

Apropo de Țara Soarelui Răsare, și la acest eveniment a fost prezent, cu întreaga sa recuzită de înregistrări,un mare admirator și promotor al folclorului și tradițiilor românești,dl. Norio Inagaki, un asiduu cercetător japonez al folclorului balcanic.

Ceterașul Mihai Zegrean, membru al Academiei Artelor Tradiționale din România, fiicele sale. Marinela Zegrean Istici și Adolfina Zegrean Rotar, cu Jucăușii din Ceaba, au arătat numerosului public cum se cântă și cum se joacă prin această mai puțin…poluată zonă folclorică a Transilvaniei,zestrea  de unde coboară  împodobită cu cântece, jocuri și port popular inconfundabil.

Această inedită sărbătoare a cântecului, jocului și portului popular românesc, a fost potențată cu o valoroasă expoziție etnografică de costume populare tradiționale, sosită la Gherla dintr-un itinerariu prin Barcelona. Administratorul ei, colecţionarul Sebastian Paic, din Cluj – Napoca, a prezentat cu lux de amănunte costume din zona Lăpușului, Codrului, Valea Arieșului, Țara Moților, zonele Muscelului și Mehedințiului, Bihorului, Aradului, Maramureșului, Argeșului, Vâlcea și nu numai, unele din acestea depășind vârsta centenarului.

Vorbind despre valoare, ea a fost confirmată de prezența plăcutei doamne Domnica Trop, primul rap­sod al României declarat ,,Tezaur uman viu’’ UNESCO, mehedințeanca din Isverna, care a încântat publicul, pentru prima oară, cu al ei neuitat cântec ,, Mărie, Mărie’’.

O altă doamnă care se bucură de aceeași gratitudine, Teodora Purja, din Agrieș – Bistrița Năsăud, a horit și singură și cu fiica sa, Lenuța Purja, o voce promovată bine de TVR în 2018.

După ce Constantin Istici a pus naiul la lucru, demonstrând de ce a câștigat numeroase concursuri artistice,

horitorii ,, Tradiții Ormănene’’ și-au prezentat întregul repertoriu, iar obiceiul ,, Haba’’ și  jocurile de pe Crișul Repede, au fost aduse la Gherla de Grupul tradițional al Negreniului, coordonat de prof. Florina Varadi și preotul Marian Văcariu.

Formația de jocuri tradiționale din Frata, animată de instrumentiștii conduși de Lia Pop și directorul- jucăuși, Romulus Bucur, au prezentat frumusețea vechiului dans de pe Câmpie, iar jucăușul lor, Dumitru Moldovan, declarat și el Tezaur Uman Viu, a demonstrat și aici de ce a fost galonat cu acest titlu.

Rămânând în aceeași zonă etnofolclorică, organizatorii acestei imense sărbători a cântecului, jocului și portului popular românesc, au adus în scenă și un tată și o fiică din Ceanu Mare, adică pe Iacob Morar și Ioana Maria, care au primit aceleași meritate aplauze la orele acestei minunate seri de septembrie.

Cinste organizatorilor care au avut și un juriu condus de Lector univ. Alina Stan, de la Academia de Muzică Gheorghe Dima, ce a oferit premii și diplome de excelență celui mai bun jucător și jucătoare, celei mai bune perechi de jucători, celui mai tânăr și vârstnic jucător, celor mai frumoase și autentice costume populare tradiționale, celor mai buni rapsozi și instrumentiști.

Seara, am părăsit acest vibrant eveniment al municipiului dominat de propria-i liniște, împărtășită, oarecum,  de secularul parc în care încă nu au coborât culorile anotimpului, însă au mai…căzut câțiva copaci de vârsta bunicilor, adică de bătrânețe, sau din pricina vicisitudinii naturii, deoarece și aici, ca peste tot în viață, timpul dijmuiește, iar selecția naturală își are legile ei fără clemență.

Pagină realizată de Dumitru VATAU

Articole din aceeasi categorie