Geoană nu ştie să piardă

Ilie CĂLIAN

Nu cred că soluţia înlocuirii lui Geoană la conducerea Senatului – prin iuţeala de mîini la vot şi nebăgarea de seamă a senatorilor Puterii, adică printr-un artificiu bazat pe surpriză – a fost cea mai bună soluţie. După cum nu cred că rămînerea lui Geoană în fruntea Senatului este utilă pentru PSD. De fapt, condiser că tocmai păstrarea sa în acest post, după schimbarea din conducerea PSD, a fost o greşeală. Măcar principalii şi mereu prezenţii lideri ai PSD ar fi trebuit să cunoască mai bine firea, caracterul, slăbiciunile lui Geoană – mai cu seamă, aşa cum am mai spus, megalomania sa.

L-am urmărit pe Mircea Geoană în declaraţiile făcute presei înaintea întîlnirii Comisiei de arbitraj şi integritate morală a PSD. Am reţinut, pentru definirea ambiţiilor sale, două dintre vorbuliţele spuse de el. Într-o frază, în care arăta cît de mult a făcut pentru partid în calitate de preşedinte al Senatului şi mai înainte, nu a omis să se declare nemulţumit că, la felurite şedinţe, nu a fost invitat în “prezidiu”. Iar în legătură cu faptul că s-a dus în SUA fără mandatul PSD: “nu am nevoie de mandat de la nimeni”. Apoi, a declarat că a fost invitat la Comisie, s-a prezentat, dar s-a discutat fără el. E adevărat, însă a omis să spună că şi-a condiţionat participarea de recuzarea şefului comisiei, pentru că acesta s-ar fi antepronunţat. (Aici e necesară o precizare, pentru oamenii care au auzit de recuzări şi autorecuzări ale judecătorilor. Ei bine, în justiţie e una – judecătorul se pronunţă -, iar într-o comisie de partid şeful acesteia supune la vot o propunere. În cazul lui geoană a fost vorba despre 43 de voturi pentru excludere din partid şi 5 împotriva excluderii. Deci, nu şeful comisiei a hotărît, ci plenul acesteia.

Cel puţin mie mi se pare limpede că, indiferent ce decizie va lua Comitetul Executiv al PSD, Mircea Geoană va continua să fie cel puţin o frînă, dacă nu ceva mult mai rău, pentru PSD. Să nu uităm că ultimele evenimente s-au petrecut după ce şase luni Geoană fusese suspendat şi i se interzisese să se pronunţe cum îl taie capul despre politica PSD. S-ar putea ca, dacă se va hotărî păstrarea sa în partid la şedinţa Comitetului Executiv, Geoană să prindă aripi şi să atace şi mai păgubitor conducerea PSD. Spunea el că, în SUA, nu s-a dat drept liderul Opoziţiei din România. Nu, el s-ar fi prezentat ca “al doilea om în stat”, reprezentînd Opoziţia. Este o “subtilitate” de exprimare care vine în continuarea declaraţiei sale că i-ar place ca, la alegerile viitoare, să candideze din nou la preşedinţia României, deşi această chestiune (Crin Antonescu – preşedinte; Victor Ponta – premier) a fost clarificată şi reprezintă, de fapt, “cheia de boltă” a USL, a uniunii dintre PSD şi PNL. Împlinirea dorinţei lui Geoană ar însemna ruperea înţelegerii dintre cele două partide şi, totodată, înlocuirea lui Ponta cu Geoană la conducerea efectivă a PSD. Există o altă posibilitate?

Nu va fi deloc simplu pentru Comitetul Executiv al PSD să ia o hotărîre care să nu afecteze unitatea de acţiune în cadrul PSD şi a acestuia alături de PNL şi USL. Desigur, Geoană a promis din nou că va fi un soldat credincios al partidului, dar nu se mai poate încrede nimeni în promisiunile sale, pentru că a dovedit deja că el nu concepe decît să fie primul: primul în partid, primul în stat. Dincolo de reacţia lui Ponta, pe care unii l-au acuzat că e prea orgolios şi că s-a pripit cerînd excluderea lui Geoană (şi cred şi eu că n-a fost destul de abil), adevărul pare acesta: Geoană nu ştie să piardă. Ca atare, nici nu are ce căuta printre liderii unui partid.