General de brigadă Ion MOLDOVAN: Urgența nu se poate face fără bani. Niciodată!

Pentru Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Avram Iancu” al Județului Cluj, lipsa fondurilor financiare rămâne, în continuare, cea mai mare problemă.

„În condițiile în care, în fiecare an, 94-96% din bugetul care este alocat unității noastre merge pe cheltuieli de personal, ce-ți rămâne? 4% pentru altceva! Or noi avem nevoie de reparații la clădiri, avem nevoie în fiecare zi, poate, de reparații la tehnica de intervenție, avem nevoie de carburant, deoarece consumul unității noastre este situat undeva între 9.500 și 11.000 de litri de carburant pe lună, la intervențiile pe care le avem. Toate lucrurile astea sunt bani. Dacă de fiecare dată, la finalul anului, ni se spune: „Nu mai sunt bani, s-au terminat banii”, nu putem să ne facem treaba” – declară comandantul ISU Cluj, general de brigadă Ion MOLDOVAN. „Urgență nu se poate face fără bani. Niciodată!”- adaugă acesta.

– Ce a fost altfel în 2019 față de 2018 la ISU Cluj?

– Nu pot spune că a fost ceva altfel. Principalele noastre obiective le-am atins. Dar, 2019 a fost un pic mai încărcat ca 2018, cu mai multe intervenții, poate și datorită faptului că, într-un fel sau altul, ne-am îmbunătățit tehnica de intervenție pe partea SMURD-ului. Intervențiile sunt mult mai multe pe această latură, undeva la 80 și ceva la sută din totalul intervențiilor ISU Cluj.

Nu pot să spun că 2019 a fost un an mai greu. A fost un an cu foarte multe intervenții, cu foarte multe solicitări, cu diferite proiecte pe care le-am continuat și sper din tot sufletul să le finalizăm în 2020. Sigur, lucrurile nu depind numai de noi, depind și de autoritățile locale.

– Câte intervenții ați avut în 2019?

– La mijlocul lui decembrie erau în jur de 17.800, deci până la sfârșitul anului, circa 18.000. Sunt cu aproximativ 1.000 de intervenții mai multe ca în 2018.

– Care a fost natura celor mai multe intervenții? În 2018, dacă bine țin minte, ați avut foarte multe intervenții la Pata Rât.

– Am avut și în 2019, dar foarte puține, având în vedere că acolo s-au luat câteva măsuri care, din punctul meu de vedere, au fost foarte bune și care au redus aproape în totalitate numărul acelor evenimente. Am avut, dar puține evenimente, acolo. Am avut, însă, un plus foarte mare pe latura SMURD-ului. Multe solicitări am avut mai ales în ultimul timp.

– La accidente?

– Da. În ultimul timp sunt foarte, foarte multe accidente, la care am intervenit  împreună cu Poliția. Am avut foarte multe solicitări pe accidente de circulație în ultima lună a anului.

– Au fost anumite zone în care au fost mai dese accidentele?

– Cam în tot județul au fost, pe DN-uri. În special pe DN-uri.

– Există o „explicație” anume pentru aceste accidente? Adică, au fost determinate, majoritatea, de ceva anume?

– Nu pot să vă spun asta. Toate analizele pe accidente le face Poliția. Am avut, în ultima lună, accidente cu foarte multe mașini implicate, de la trei mașini în sus, accidente dintre care s-au soldat unele cu victime, altele cu pagube materiale.

– În afară de incendii și de accidente, la ce alte evenimente au intervenit pompierii clujeni în 2019?

– Am avut tradiționalele misiuni, la Electric Castle și la Untold, apoi Transilvania Rally, care ne pune „în gardă” două-trei zile, cât durează etapa de raliu, și diverse evenimente care se întâmplă în ultimul timp în județ. La orice eveniment care se întâmplă în Cluj, noi suntem acolo, cu echipaje.

– Cum au fost, pentru pompierii clujeni, evenimentele mari din 2019, Untold și Electric Castle?

– Untold-ul își urmează același tipar pe care îl are de câțiva ani buni. Nu au fost mai mulți oameni prezenți la festival, din statistica pe care o prezintă organizatorii. Din punctul meu de vedere, ca și număr de cazuri, cred că am avut mai multe ca în 2018, la Untold. Sigur că am avut și câteva „problemuțe”, să spun așa, cu Sala Polivalentă, când a trebuit să o blocăm, pentru că accesul spre ea era deja foarte mare, foarte mare afluență de public, în anumite momente ale festivalului, dar per ansamblu, eu zic că ne-am descurcat, acolo. Sigur, cu toată încărcătura pe care o avem în zilele acelea, fiindcă nu este foarte ușor pentru noi.

– Aminteați, la începutul acestui dialog, de îmbunătățirea tehnicii de intervenție, pe partea de SMURD…

– Da. Ne-am îmbunătățit bine parcul auto de ambulanțe. Asta, și datorită faptului că ne-au ajutat autoritățile locale și acei oameni inimoși de la Beard Brothers, care au reușit să achiziționeze două ambulanțe, una tip B și una tip C – terapie intensivă și să le doneze către noi. De asemenea, ne-a ajutat Primăria Cluj-Napoca, despre care trebuie să spun că este un partener serios și în fiecare an alocă sume consistente de bani, atât pentru reparația ambulanțelor și a accesoriilor, cât și pentru achiziționarea altor ambulanțe sau, știu eu, mașini de care avem noi nevoie. Apoi, Primăria Florești, care a înțeles că numai prin ajutorul lor putem să avem o bază materială solidă, acolo. Și domnul primar și consilierii locali au înțeles foarte bine partea asta și ne-au ajutat și în 2019. Avem un proiect cu ei și pentru 2020, așa că am găsit înțelegere peste tot.

Avem proiecte cu Primăria Chinteni și cu Primăria Gherla, care vreau să cred că în 2020 se vor finaliza. Vrem să deschidem două puncte de lucru la Gherla și la Chinteni, cu două echipaje – SMURD și echipaj de stingere, la Chinteni, la Gherla, momentan, numai SMURD. O să vedem după aceea cum evoluează lucrurile, fiindcă la Gherla este și Serviciul Voluntar de Pompieri și au o dotare foarte bună, iar în prima fază nu se pretează să intrăm și cu echipaj de stingere. Primordial este să intrăm cu un echipaj de prim-ajutor. Pe Dej și pe Gherla sunt doar cinci ambulanțe și este foarte puțin, așa că vom mai veni noi cu încă una, mai avem la Dej și încercăm să fim cât mai aproape și să ajungem cât mai repede la oamenii din zona respectivă.

– De Beliș nu s-a mai auzit nimic, nu mai vorbește nimeni de subunitatea de pompieri și SMURD de acolo…

– Belișul… Proiectul este în fișet la mine. Nu. Nu, n-am găsit nici o cale de comunicare cu autoritățile locale de acolo. A fost un proiect care mie mi-a plăcut, îl doream să fie făcut, dar din păcate lucrurile au evoluat într-o direcție greșită. Păcat! Mare păcat!

Vreau să cred că în 2020 vom avea mai multe puncte din care să plecăm la intervenții. O provocare mare este pentru noi, acum, municipiul Cluj-Napoca, datorită dezvoltării și datorită traficului care este aici, și încercăm să găsim și alte variante de a disloca mașini, adică să nu avem mașinile doar în două părți, să facem puncte mai mici, astfel încât să putem să ajungem mai repede la oameni.

– Mașini de intervenție ați primit în 2019?

– Aici avem o mare problemă. Ambulanțe SMURD am primit și de la București, prin Programul operațional de infrastructură mare, și TIM-uri (tip C, Terapie Intensivă Mobilă) și echipaje de prim ajutor (tip B). În momentul de față SMURD Cluj are mașini noi, atât prin programele operaționale de infrastructură mare, cât și prin autoritățile locale, și pe partea asta ne putem face treaba foarte bine. Nu putem spune însă același lucru și despre partea de intervenție, de stingere de incendii. Acolo stăm foarte prost. Este un proiect pe fonduri europene derulat de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, dar din păcate încă nu s-a reușit să se semneze vreun contract privind achiziția acestor mașini.

– Din ce an e cea mai veche mașină din dotarea ISU Cluj?

– Cred că din 1985. Avem o mașină care este pe intervenție, o autopompă, cisternă cu apă, pe care o folosim doar atunci când este absolut nevoie, fiindcă avem mașini mai mici, de capacitate mai mică, dar care aleargă. Încă este în intervenție și acea mașină.

– Și cea mai nouă, din ce an este?

– Cea mai nouă mașină de pompieri, dacă nu mă înșel, este în Cluj-Napoca, o Scania  primită acum doi ani. Este o mașină cu o capacitate de 9.000 de litri, foarte bună, care ne oferă posibilitatea de a ajunge și în satele îndepărtate, cu multă apă, căci  degeaba mergem cu apă puțină, 3000 – 4000 de litri, în zone unde nu s-a făcut rețea de hidranți, să putem să ne alimentăm mașina.

– Ce proiecte ați reușit să finalizați în 2019?

– Am reușit să finalizez dispeceratul integrat. În momentul de față pot să vină și colegii de la Poliție și colegii de la Jandarmi și colegii de la STS să lucrăm împoreună în acest dispecerat. Era un mare of al meu, pe care l-am vrut finalizat, astfel încât să fim toți la un loc, să putem lua decizii imediat, atunci când este nevoie.

– S-a întâmplat să fie nevoie, în 2019?

– Se întâmplă aproape în fiecare zi să luăm decizii împreună. Adică, tot timpul, când avem un caz mai deosebit, un accident de circulație mai mare, o intervenție mai mare, cerem ajutor sau cer ei ajutorul nostru și ne completăm. Ideea este că, în momentul când suntem toți într-o încăpere, este mult mai ușor de a lua decizii. Adică, printr-un simplu cuvânt, printr-o simplă privire, îi spui: „Trimit acolo echipaj”. E mai rapid decât să pui mâna pe telefon; poate telefonul, dincolo, este ocupat și până-ți răspunde trec câteva minute și nu este tocmai OK.

– Ce este cel mai greu în munca dvs de zi cu zi? Care este, în momentul acesta, problema cea mai mare a ISU Cluj?

– Lipsa fondurilor financiare. Spun asta de foarte mult timp, din păcate, și spun cu foarte mare părere de rău. În condițiile, în care în fiecare an, cam 94-96% din bugetul care este alocat unității noastre merge pe cheltuieli de personal ce-ți rămâne? 4% pentru altceva! Or noi avem nevoie de reparații la clădiri, avem nevoie în fiecare zi, poate, de reparații la tehnica de intervenție, avem nevoie de carburant, deoarece consumul unității noastre este situat undeva între 9.500 și 11.000 de litri de carburant pe lună, la intervențiile pe care le avem. Toate lucrurile astea sunt bani. Dacă de fiecare dată, la finalul anului ni se spune: „Nu mai sunt bani, s-au terminat banii”, nu putem să ne facem treaba.

– Și atunci, ce vă mai motivează să rămâneți?

– Știți ce mă motivează? Speranța… Sper din tot sufletul ca ceva să se schimbe. Adică, să trăim într-o normalitate firească. Să ne desfășurăm activitatea într-o normalitate firească.

– Au trecut 30 de ani de la Revoluție și încă multe lucruri nu s-au mișcat aproape deloc. Dvs încă mai credeți, încă mai sperați…?

– Da, încă mai cred. Încă mai cred, cu toate că uneori chiar ajung la… nu pot să spun disperare, dar ajung la un sentiment din acela de dezamăgire maximă. Dacă acum avem niște bani europeni și sunt foarte mulți bani europeni pentru dotarea pompierilor din țara asta, cred că același lucru ar putea, ar trebui să se întâmple și cu bugetul acestei țări, adică să aloci pentru serviciile de urgență bani, fiindcă urgență nu se poate face fără bani. Niciodată!

– Dacă ideea este de a privatiza aceste servicii, înseamnă că n-are rost să le mai aloci bani…!

– Da… Probabil asta se intenționează, asta se dorește. Nu știu. Este un mare rău, din punctul meu de vedere, dacă se va ajunge la privatizarea serviciilor de urgență.

– Cum comentați intenția de înlocuire, ca să nu zic eliminare, a lui Raed Arafat?

– Acest om nu merită ceea ce i se întâmplă. Sigur, i se pot imputa, poate, anumite lucruri și lui. Dar, din punctul meu de vedere, a făcut un sistem care funcționează și funcționează bine în România și ajută multă populație. Mai mult decât atât, aproape tot timpul când cineva are nevoie de el, într-o situație limită, el răspunde pozitiv. Vă spun acest lucru în cunoștință de cauză. Și repet: este un mare rău ce i se întâmplă. Eu nu-mi doresc să plece Arafat. Eu îmi doresc să rămână, pentru că, așa cum și el a spus-o foarte clar, proiectul lui în ceea ce privește sistemul de urgență din România a ajuns undeva la 70%. Încă nu este complet. Încă își mai dorește, încă mai vrea să facă ceva bun pentru țara aceasta. Vom vedea.

– Spuneați de problema financiară. Mai există și alte probleme mari sau foarte mari la ISU Cluj?

– Nu pot să spun că sunt probleme mari. Avem unele probleme și cu încadrarea posturilor libere…

– Ce deficit de personal aveți acum?

– În momentul de față suntem încadrați undeva la 92-96%. Sigur că mi-aș dori să fim sută la sută, având în vedere că noi, ca unitate, suntem subdimensionați. Am mai spus asta și repet de fiecare dată, și la București, când mă duc: este imposibil și este de neconceput ca un județ ca și Clujul să fie încadrat și să aibă mai puțini oameni ca un județ ca Suceava, la situații de urgență! Nu se poate! N-am nimic cu colegii din Suceava, fiindcă au și ei partea lor de intervenții, de riscuri, care sunt la nivelul județului, dar noi fiind în inima Transilvaniei, trebuie să se orienteze mai mult spre noi. Avem promisiuni că, sub o formă sau alta, se vor regulariza aceste inadvertențe, dar la acest aspect lăsați-mă să fiu sceptic.

Sigur că multă lume care habar nu are cu ce ne confruntăm noi aici spune: „A, sunteți prea mulți! Ce faceți toată ziua? Stați și mâncați semințe!” Așa spun unii. Dar atunci când este nevoie de noi, trebuie să fim cât mai mulți!

M. TRIPON

Citește și:

General de brigadă Ion MOLDOVAN: Cât de mulțumit sunt de oamenii mei? Maxim