Franța, fără o filă de aur din istorie: cristalul Baccarat 

În ultimii ani, Franţa repetă multe din operaţiunile de fault economic practicate, după 1989, de guvernanţii României: în 2017, Hexagonul a înstrăinat, inexplicabil, un celebru brand naţional, Baccarat, cristalul de lux a cărui producţie manufacturieră începuse în 1764, prin decretul regelui Ludovic al XV-lea. Fortune Fountain Capital (FFC), fond chinez de investiţii, a preluat cu entuziasm marca identitară franceză Baccarat, plătind 222,70 de euro  pentru fiecare acţiune Baccarat, în total 185 milioane de euro: extrem de puțin, având în vedere istoricul firmei și renumele său mondial.

România a avut, până în 1974, o excelentă cunoscătoare a stilului şi tehnicilor manufacturii din Baccarat: Doamna Pauline Gayraud Bejan, bunica mea, membră a familiei arhitectului francez Pierre Gayraud, venit în Regat spre 1870 şi stabilit la Turnu-Severin. Casa superbă a bunicii, de pe strada Decebal nr. 19, din cartierul „nemţesc” al oraşului, şi o foarte valoroasă colecţie de cristaluri Baccarat, alcătuită după ani şi ani de căutări de piese rafinate, i-au fost complet distruse în bombardamentele aviaţiilor engleze şi americane din aprilie 1944. În seara de Paşti a anului 1944 – 15 aprilie -, la ora 23,00, oraşul Turnu-Severin a fost bombardat de aviaţia engleză. În ziua următoare, peste 100 de avioane americane au întunecat cerul, pe întreg malul stâng al Dunării, lovind nimicitor portul, gara, aerodromul şi zone locuite de civili. Raidul ucigaş din 21 aprilie a fost îndreptat asupra centrului oraşului din care făcea parte şi cartierul „nemţesc”, cu un stil de viaţă aristocratic (modă Chanel, grădini și sere de flori în stil francez, gastronomie germană cu anghemaht cu sos alb de lămâie ori desertul delicios schmarn…).

Bunica a rămas toată viaţa ancorată în amintirile casei şi colecţiei sale de cristaluri fine de la Turnu-Severin. Mi-a relatat sumedenie de detalii despre arta meşterilor Baccarat. Regreta că nu a ajuns niciodată la Istanbul, pentru a admira scara cu baluştri din cristal Baccarat din Palatul Dolmabahce. Manufactura din Lorena de piese de cristal a cumpărat brevetul de gravare cu acid a cristalului în anul 1864, de la chimistul german Louis Kessler. Artizanii foarte pricepuţi au creat mereu noi şi noi serii senzaţionale de producţie. În anul 1867, ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei a vizitat Expoziţia Universală de la Paris şi a fost cucerit de frumuseţea cristalului Baccarat, lucrat cu ingeniozitate, în orășelul cu acelaşi nume din departamentul Meurthe et Moselle, Lorena. Ţarul a făcut nenumărate comenzi şi artizanii francezi au ajuns să lucreze zi şi noapte pentru a le onora. ”Nu este dificil să recunoşti un veritabil cristal Baccarat, marcă dintre cele mai bune din lume, cu o concentraţie de plumb de 31,7%”, îmi spunea bunica, precizându-mi că tehnica Bacarrat, cu filigranări delicate, este complet diferită de cea a cristalului de Boemia, robust, dar de înaltă clasă. Piesele produse în manufactură au fost marcate cu un cerc în interiorul căruia erau un pahar cu picior, o carafă de vin şi o cupă, înconjurate cu inscripţionarea „Baccarat France”. Din 1875, piesele au fost marcate cu „Baccarat”, ”în baton”, semicircular şi în relief, iar după 1990, și cu „Baccarat” în grafie artistică. Procedura semnării prin gravare cu acid a fost folosită din anul 1936. Lovit delicat, cristalul subţire, fin, de Baccarat „răspunde” cu un scurt sunet melodios.

Faima Baccarat a fost înzecită după realizarea unei bijuterii arhitecturale la Istanbul: scara cu baluştri de cristal din Palatul Dolmabahce, reşedinţa a şase sultani, din 1856 până la abolirea Califatului. În interioarele Palatului se află și excepţionale candelabre de cristal, parte de Boemia, parte de Baccarat.

În 1880, Baccarat a inaugurat propriul magazin la Bombay, în India, care a deschis, în Orient, poarta pieţei franceze de profil. Maharajahul de Kapurthala a comandat servicii de pahare bogat decorate, candelabre şi, rarisim, piese de mobilier din cristal de Baccarat. Chiar şi tronul său a fost făcut din cristal. O capodoperă artizanală, destinată servirii băuturilor cu esențe aromatice, din cristal aurit, numită „Elefant” a făcut furori la Expoziţia Universală din 1878 de la Paris, fiind cumpărată de maharajah şi comandată apoi și de cel de Baroda.

Piesele de artă decorativă, serviciile de pahare, precum și bijuteriile Baccarat au fost dintotdeauna apreciate de clientela de bun gust de pe mapamond.

        Un rar pahar cu picior Baccarat, lucrat de mână, a fost vândut în 2018, în Statele Unite ale Americii, cu suma de 2.240 de dolari. Este celebru vasul pentru punch în formă de elefant, cumpărat de maharajahul de Kapurthala, dar și piesa de mare valoare din serviciul Casei  Regale a Spaniei.

Cristalul Baccarat a primit apelativul de ”Cristalul regilor” ca urmare a prestigioaselor comenzi care i-au adus faima internațională. În anul 2017, o cotă de 80% din producție era destinată exportului, iar cifra de afaceri depășea 90 de milioane de euro. Un număr de 20 de meșteri ai fabricii, din totalul celor 632, dețineau titlul de ”Cel mai bun muncitor din Franța”. 

                    Carmen Fărcașiu