Fostul negociator șef al României cu UE, Vasile Puşcaş: “A fi singur pe lume înseamnă autocondamnare la pierzanie!” (I)

Numai printr-o Uniune puternică, aptă să ofere bunuri comune cetățenilor, inclusiv servicii de sănătate, va fi eradicată această pandemie și criza generalizată care o însoțește, afirmă într-un interviu acordat ziarului Făclia fostul negociator al României cu Uniunea Europeană, Vasile Pușcaș. „Acum, constatăm că avem mare nevoie de bunuri comune europene tocmai pentru a soluționa așa-zise probleme locale care, însă, vedem că sunt prinse într-o plasă a interdependențelor continentale și globale și, ca atare, nu le putem rezolva decât împreună. Or, astăzi liderii statelor membre nu mai găsesc nici măcar limbajul comun, darmite să fie în stare a genera bunuri comune europene. Dintr-o astfel de ipostază, era evident că Uniunea Europeană nu putea veni cu un răspuns adecvat”, susține universitarul clujean.

Rep: Domnule profesor, în ce măsură Uniunea Europeană a arătat că poate constitui un sprijin în această perioadă de criză pentru cei 27 membri ai săi?
Vasile Pușcaș: În măsura în care cele 27 state membre au dovedit sau nu că sunt o uniune adevarată, iar nu doar o asociere oportunistică. După Al Doilea Război Mondial, liderii europeni au constatat că au mare nevoie de cooperare și coordonare pentru a reconstrui economic, social și politic Europa, pentru a face față unor competiții adversariale. Părinții fondatori ai Uniunii Europene au depus un efort extraordinar pentru a mobiliza europenii să realizeze câteva bunuri comune care să ajute la avansul continentului. Generațiile de europeni care au urmat au uitat că au obținut un standard de viață ridicat pornind de la astfel de bunuri comune și, amețiți de vertijul neoliberal, și-au arătat mușchii individuali, iar liderii statelor membre din ultimele decenii au făcut doar ceea ce știau- să mănânce piață pe pâine și să se bată pentru puterea lor locală. Iar Uniunea Europeană a devenit o arenă în care arătau celor din capitalele lor cât sunt ei de abili pentru a silui Europa în propriul avantaj. Acum, constatăm că avem mare nevoie de bunuri comune europene tocmai pentru a soluționa așa-zise probleme locale care, însă, vedem că sunt prinse într-o plasă a interdependențelor continentale și globale și, ca atare, nu le putem rezolva decât împreună. Or, astăzi liderii statelor membre nu mai găsesc nici măcar limbajul comun, darmite să fie în stare a genera bunuri comune europene. Dintr-o astfel de ipostază, era evident că Uniunea Europeană nu putea veni cu un răspuns adecvat, deși, până la urmă, se va constata că numai printr-o Uniune puternică, aptă să ofere bunuri comune cetățenilor, inclusiv servicii de sănătate, va fi eradicată această pandemie și criza generalizată care o însoțește.

Rep: Cum poate fi calificat răspunsul UE la epidemia de coronavirus?
Vasile Pușcaș: Faptul că politicile de sănătate sunt, în principal, atributul statelor membre nu scutește Uniunea Europeană de responsabilitatea unui demers potrivit, ca mijloace, timp, extindere etc. Faptul că și după criza din 2008-2011 nu are răspunsurile necesare la situații de criză europeană și globală dovedește că liderii europeni nu au învățat ceea ce trebuia din situația critică menționată. Și încă ceva-nu au făcut ceea ce trebuia pentru a ieși din acea criză structurală, ceea ce unii au numit “criza existențială” a Uniunii. Aș zice că, dimpotrivă, îndeosebi liderii statelor membre au făcut tot posibilul ca această criză existențială a Uniunii să se prelungească și chiar să se adâncească. De aceea, este acum o mare ipocrizie ca statele membre să dea vina doar pe Uniunea Europeană pentru incapacitatea lor crasă de a gestiona criza pandemică, după cum este o tentativă de înșelare a opiniei europene prin zbaterile de ultim moment ale liderilor instituțiilor din Bruxelles pentru a arăta voința de a face ceva. În realitate, pentru modul necorespunzător cum s-a răspuns actualei crize pandemice în Uniunea Europeană ar trebui să-și asume răspunderea, deodată și în comun, liderii statelor membre și cei ai instituțiilor europene.

Rep: Șefii de stat și de guvern din UE încă nu au reușit să vină cu o strategie economică pentru țările membre afectate de această epidemie. Cum vedeți această întârziere a deciziei privind măsurile de atenuare a efectelor economice generate de pandemie?
Vasile Pușcaș: Liderii menționați de dvs. nu au reușit să aplice o strategie eficientă de rezolvare a crizei din urmă cu un deceniu, iar acum ne-a ajuns din urmă o altă criză care va avea consecințe grave nu doar în domeniul sănătății, dar și în cel economic, financiar, social, politic și chiar moral-cultural. În fapt ar trebui să fim pregătiți pentru o modificare structurală de mentalitate la nivel de societate. Deocamdată vedeți că guvernele statelor membre sunt ele însele speriate de amploarea și viteza crizei, făcând față doar cu greu epidemiei care a atacat cetățenii care trebuiau apărați de instituțiile și politicile publice, iar prin perturbarea pieței muncii s-a contagiat criza în economie. Reacțiile sunt haotice, întâmplătoare, populiste ceea ce dovedește că încă suntem pe un teren al necunoscutului și incertitudinii. Abia în ultimele zile liderii politici “atotcunoscători” au readus în zona pregătirii deciziilor statale experții care până acum au fost considerați chiar vrăjmași ai “Marilor Lideri” și stabilimentelor de putere. Deja se estimează costuri colosale ale crizei pe care o traversăm, dar datorită abordărilor localiste și fricii liderilor politici încă nu s-au făcut evaluări complete. Într-un astfel de context este evident că așa-numitele strategii de răspuns la criză sunt doar “compuneri obligatorii” care au mai mult menirea să arate că se poate face ceva, să liniștească opinia cetățenilor care este și așa teribil de agitată.

Rep: Italia a cerut de mai bine de o lună ajutor statelor europene prin intermediu Comisiei Europene și al Centrului de Coordonare al Răspunsurilor de Urgență. Răspunsul însă nu a venit. Vă întreb, domnule profesor, unde este solidaritatea europeană?
Vasile Pușcaș: Solidaritatea europeană ar fi trebuit să se manifeste tot timpul, dar aspirăm să se remarce deosebit în vreme de criză. Ea este expresia unei stări de spirit care a fost și este modelată de liderii politici, economici, culturali etc. Și, până la urmă, este efectul atitudinii cetățenești care trebuie să fie exprimată continuu, nu doar cu prilejul unor evenimente, mai ales neplăcute. De aceea spuneam că ar fi cazul ca noi, românii și toți europenii, să fim dispuși la o transformare majoră a mentalității naționale și a celei europene. Dvs. sunteți mulțumit de modul cum funcționează solidaritatea națională în România? Dar de felul cum au reacționat cetățenii români la această teribilă criză globală? Poate că ar fi cazul și ca fiecare dintre noi, individual, să ne întrebăm unde ne situăm ca stare de spirit națională și europeană! Iar primul exemplu ar trebui să-l dea chiar liderii noștri politici, fie că se bat pentru fotolii locale, fie la București ori la Bruxelles. Acum au ocazia să-și refondeze opțiunile societale printr-o vizibilă acțiune constructivă și de durată! Să aibă curajul de a se privi într-o oglindă nedeformată a națiunii, dar și în cea europeană!

Interviu realizat de Cosmin PURIŞ