Fizicianul Paul DOLEA: Observatorul Astronomic Mărişel va avea un rol esenţial în pregătirea viitorilor specialişti implicaţi în activităţi de cercetare a spaţiului cosmic şi Radio Science

Într-un prim interviu acordat ziarului Făclia, în februarie a.c., fizicianul Paul Dolea, cel care a iniţiat construirea Observatorului Astronomic Mărişel şi a contribuit direct la proiectarea şi construcţia lui, precum şi la realizarea Staţiei de comunicaţii în banda S cu sateliţi artificiali ai Pămîntului, amintea, fără a le detalia însă, cîteva dintre activităţile ce se desfăşoară în cadrul acestui observator astronomic.

Paul Dolea vorbea atunci despre: observaţii astronomice în spectru vizibil şi radioastronomie; cercetări în domeniul utilizării undelor radio în scopuri ştiinţifice, activitate cunoscută în mediile ştiinţifice sub denumirea de Paul-Dolea„Radio Science”; experimente de comunicare radio cu sateliţi artificiali, atît geostaţionari, cît şi de medie şi joasă altitudine şi activităţi în domeniul educaţiei.

Recenta ediţie a Şcolii de Vară „Generaţia Următoare” a dat prilejul unei noi discuţii cu fizicianul Paul Dolea, discuţie din care cititorii vor putea înţelege, mai mult, ce se întîmplă la Mărişel, la Observatorul Astronomic din acest sat aflat nu departe de Cluj-Napoca.

 – Aţi organizat, în această vară, o nouă ediţie a Şcolii de Vară „Generaţia Următoare”, la Mărişel. O parte a timpului a fost folosită, din cîte ştiu, iniţierii elevilor participanţi într-un domeniu interdisciplinar:  Radio Science. Concret, ce înseamnă „Radio Science”?

– Pe scurt, Radio Science se referă la utilizarea undelor radio  în scop ştiinţific. Mai pe larg, acest domeniu al ştiinţei acoperă studiul propagării undelor electromagnetice prin diverse medii: geofizice, biologice sau create în mod artificial şi studiul  modului în care aceste unde interacţionează cu mediul prin care se propagă.

Analiza undelor radio generate în mod natural cu scopul de a obţine informaţii despre fenomenele care generează aceste unde este o altă latură a acestui domeniu ştiinţific.

– Cred că cititorii şi-ar dori să le oferiţi cîteva exemple de „folosire a undelor radio în scop ştiinţific”, în general, şi exemple din tabăra de la Mărişel.

– Putem privi cerul cu ochiul liber sau prin intermediul unor instrumente optice. Informaţia pe care o recepţionăm în acest mod este limitată la cea furnizată de undele electromagnetice din spectrul vizibil, adică undele la care este sensibil ochiul uman.

Mult mai multe informaţii se pot obţine din analiza undelor electromagnetice pe care ochiul uman nu este capabil să Marisel-2le recepţioneze. Tehnologia modernă a permis, în ultimii zeci de ani, dezvoltarea unei ramuri noi a astronomiei: radioastronomia. Aici, telescoapele optice utilizate în astronomia clasică sînt înlocuite de radiotelescoape, care sînt, de fapt, antene radio de mare eficienţă, completate de echipamente electronice foarte performante utilizate pentru prelucrarea şi înregistrarea semnalelor radio. Cu aceste radiotelescoape se poate obţine o “imagine radio” a cerului în care apar pulsari, quasari sau alte surse radio din Univers.

Pentru a exemplifica la nivel elementar acest mod de analiză a spaţiului cosmic am conceput, proiectat şi am realizat un model didactic de radiotelescop care a intrat în dotarea Şcolii de Vară de la Mărişel. Cu ajutorul acestui echipament, cursanţii pot realiza o hartă radio a cerului vizibil. Într-adevăr, harta ce se obţine este destul de rudimentară, dar metodele utilizate sînt similare cu cele pe care le folosesc radiotelescoapele performante, iar scopul educativ este atins în totalitate.

Tot în această ediţie a Şcolii de Vară “Generaţia Următoare“ le-am prezentat cursanţilor un alt echipament prototip utilizabil în Radio Science. Acest echipament  l-am conceput special pentru a pune în evidenţă  exploziile solare şi Marisel-4perturbaţiile subite ce apar în ionosfera Pămîntului datorită activităţii solare sau a unor cutremure de pămînt de mare intensitate.

– Spuneţi că aţi conceput, aţi proiectat şi aţi realizat două echipamente prototip cu scopul de atrage elevii spre radioastronomie. Cine a suportat costurile acestor prototipuri şi cum credeţi că se poate disemina utilizarea lor în scop educaţional?

– Ideea de a iniţia o şcoală de vară în care tinerii să fie îndrumaţi spre astronomie şi radioastronomie  o am de zeci de ani. În tot acest timp am căutat căi de concretizare a acestei idei.

În primăvara anului 2010, una dintre fundaţiile din România care sprijină excelenţa în educaţie (Fundaţia Dinu Marisel-1Patriciu) a aflat de intenţia mea de a organiza o şcoală de vară dedicată astronomiei şi tehnicilor de comunicare radio (mi-a fost frică atunci să vorbesc de “Radio Science”). Mi-au cerut să scriu un proiect pe această temă, cu bugetul limitat la suma de 5000 euro, şi după cîteva zile de la trimiterea informaţiilor solicitate, am fost anunţat că proiectul va fi finanţat.

Ca urmare, cu un entuziasm ce mi-a adus aminte de prima tinereţe, am cumpărat pentru dotarea iniţială a Şcolii trei telescoape, binocluri, aparatură GPS, echipamente de comunicare radio, busole şi alte aparate şi rechizite. Banii care au rămas i-am folosit pentru a cumpăra materialele necesare confecţionării acelor prototipuri.

Eu sper că în anii care vor urma să găsesc o cale de a multiplica echipamentele  prototip în aşa fel încît mult mai mulţi tineri cu înclinaţie spre ştiinţă să poată fi iniţiaţi în Radio Science.

– Într-un interviu acordat în februarie a.c. ziarului Făclia vorbeaţi despre posibilitatea de a face, de la Mărişel, experimente de comunicare radio cu sateliţi artificiali, atît geostaţionari, cît şi de medie şi Marisel-3joasă altitudine.

Puteţi explica, pe înţelesul tuturor, ce presupune această comunicare? Cu cîţi sateliţi aţi reuşit să comunicaţi şi… ce anume se poate comunica?

– Noi încercam să desfăşurăm în baza noastră de cercetare de la Mărişel un evantai cît mai larg de activităţi: iniţiere, şcolarizare şi chiar cercetare de excelenţă în domeniile pe care noi credem că le stăpînim la un nivel suficient de înalt.

În ultimii ani, pe lîngă elevii şi studenţii care au beneficiat de baza materială a Observatorului Astronomic Mărişel, masteranzi şi doctoranzi ai unor universităţi din  Cluj-Napoca au solicitat să deruleze o serie de lucrări de cercetare ştiinţifică în cadrul observatorului nostru. Solicitarea lor ne-a onorat şi au primit, bineînţeles, întregul nostru sprijin. Astfel, Observatorul Astronomic Mărişel a facilitat realizarea unor căi de comunicaţii digitale globale în care unul din nodurile reţelei se află la Mărişel. Echipamentele noastre au permis recepţia, ce-i drept sporadică, a unor semnale emise de primul satelit realizat în România şi care a fost plasat pe orbită în 13 februarie anul curent. Acest echipament performant ne permite să recepţionăm o multitudine de date de la alţi sateliţi artificiali din aceeaşi Marisel-5categorie. De asemenea, în acest an, am pus la punct un echipament complex ce ne permite să recepţionăm în timp real imagini ale Europei şi a zonelor limitrofe, direct din cosmos.

– Aveţi colaborări internaţionale în domeniile cercetate? Ce presupun aceste colaborări?

– Cu toate că cercetările noastre au fost apreciate pozitiv de către grupurile de cercetare din domeniu, inclusiv de specialiştii din departamentul de cercetare al NATO şi al USAF (United State Air Force), climatul economic al ultimilor ani ne-a forţat să reducem motoarele “la ralanti”.

Colaborările internaţionale necesită bani. Oricît de deştept sau inventiv ai fi, ai nevoie de  bani pentru aparatură, de bani  pentru a participa la conferinţele sau întîlnirile din domeniu şi de alţi bani pentru cheltuieli zilnice ale personalului implicat în aceste cercetări. Noi am încercat să păstrăm relaţiile de colaborare cu partenerii externi reducînd la minimum cheltuielile de deplasare.

 – Vă este în intenţie dezvoltarea Observatorului Astronomic de la Mărişel?  Dacă da, în ce direcţii?

– Bineînţeles că “Proiectul Mărişel” va continua. Eu văd patru direcţii de dezvoltare a Observatorului Astronomic Mărişel.

Este vorba, în primul rînd, de cercetarea de excelenţă în radioastronomie şi astronomia clasică,  favorizată de amplasarea observatorului într-o zonă cu poluare optică şi poluare radio foarte reduse. Acest loc privilegiat va facilita colaborarea noastră cu partenerii externi care au cercetări în domeniile noastre de interes.

O a doua latură a activităţilor de cercetare ce se vor desfăşura la Mărişel va fi orientată spre detectarea obiectelor spaţiale potenţial periculoase pentru Pămînt şi civilizaţia actuală. Am demarat deja cercetări în această direcţie şi sper ca rezultatele concrete să apară cît mai curînd.

O a treia direcţie de dezvoltare presupune perfecţionarea Staţiei Sol de Comunicare cu Sateliţi de Joasă Altitudine, care este deja un suport pentru  misiunile spaţiale din această categorie.

În al patrulea rînd, Observatorul Astronomic Mărişel va avea un rol esenţial în pregătirea viitorilor specialişti  români sau străini  implicaţi în activităţi de cercetare a spaţiului cosmic şi Radio Science.

Eu sper că nu peste mult timp, în doar cîţiva ani, centrul de cercetare pe care îl dezvoltăm la Mărişel să-şi demonstreze pe deplin utilitatea.

M. TRIPON

Articole din aceeasi categorie