Fiii Cătinei îşi iubesc locurile natale

Imensa pictură a câmpului ce domină o bună parte din Câmpia Transilvană, mă obligă să repet în reportajul de azi că pe aceste tărâmuri, unde s-a născut fericirea, s-au acumulat şi multe valori zămislite din hărnicia şi cutezanţa generaţiilor trecute.
Rulând, duminică, pe un asfalt aproape perfect până la Cătina, mi-am adus în imagine Cătina de acum 30 de ani când şi deplasarea căruţelor era destul de anevoioasă, iar cizmele de cauciuc se purtau din octombrie până în mai. Schimbările valorice au fost posibile prin numeroase proiecte investiţionale obţinute în mai bine de 20 de ani de către primarul comunei, domnul Alexandru Bota, care, prin eforturile, strădaniile lui, şi ale colectivului de consilieri şi funcţionari publici ce-l sprijină, a modificat plăcut nu doar condiţiile de viaţă, ci şi pitorescul geografic al aşezării de pe câmpie.
În 2018, an când sărbătorim Centenarul Marii Uniri de la Alba Iulia, la Cătina, a dispărut tina’’, încât fiii satului, reîntorşi la…rădăcini, găsesc suficiente îmbunătăţiri de ordin investiţional pe segmentul dotărilor gospodăreşti, de care bunicii şi străbunicii lor nu s-au putut bucura.
Vorbind despre respectul generaţiilor de aici faţă de valorile umane şi materiale, care se îmbină într-o reală şi necesară comuniune cu hărnicia, trebuie doar să privim, şi în acest an, cu…atenţia ţăranului ce trudeşte pe ploi, frig şi arşiţă, culorile câmpului, al cărui verde sănătos din culturile porumbului de talie fără precedent, al galbenului auriu din spicul grâului, care are de suferit din cauza excesului de apă, al roşiilor în pârg din grădinile legumicultorilor, al miilor de mioare şi cornute ce trag deja cu ochiul la parfumatul fân ce se aşează acum în cămările zootehniei, avem perfecta imagine a respectului ce-l poartă cătinenii lucrării pământului, care este mai mult decât generos când îi dai ce-ţi cere.
Şi la această a IX – a ediţie, fiii satelor venind la marea şi emoţionanta întâlnire pregătită cum se cuvine de primarul Alexandru Bota, vicele Viorel Moldovan, Consiliul local Cătina şi funcţionarii primăriei, au putut admira bogăţia roadelor câmpului, care ascunde, între viguroasele culturi, şi amintirile de neuitat ale copilăriei. Această ultimă duminică de iulie a fost una dintre cele mai frumoase ale acestui an, deoarece au putut urmări un program inedit de manifestări desfăşurat în oaza de agrement a parcului secular din ,, Curtea grofului’’, care îndeplineşte multiple funcţionalităţi prin programul de dotare şi modernizare implementat de conducerea comunei.
Într-un decor fascinant, unde a fost construită o solidă scenă pentru evenimente socio – culturale, directorul Fundaţiei ,, Etnostar’’, care a prezentat cu mult şarm programul manifestărilor cultural – artistice de duminică dedicate Fiilor satului şi Centenarului Marii Uniri, dl. Tiberiu Groza, a invitat sutele de participanţi să asculte Imnul Naţional, oferind apoi microfonul şefului administraţiei publice de la Cătina, Alexandru Bota, care a rostit un scurt cuvânt de suflet şi un Bun Venit celor pripăşiţi prin ţară, Europa şi astă lume, dorindu-le sănătate, fericire şi puterea de a-şi înfăptui aspiraţiile vieţii, celor născuţi pe această minunată vatră românească, primitoare şi roditoare prin transpiraţia generaţiilor trecute şi prezente. La rândul său, social – democratul Remus Lăpuşan, a felicitat primarul pentru reuşitele de până acum, exemplificând succesele chiar prin amenajarea acestei zone de agrement excepţională, subliniind şi faptul că este unul din puţinii primari ce deţine onorabila distincţie ,, Primar de 5 stele’’, primită chiar în acest an.
Menţionând faptul că actualul Program de guvernare asigură suficiente măsuri investiţionale pentru dezvoltarea satului românesc, Remus Lăpuşan a felicitat locuitorii comunei pentru sprijinul ce-l acordă domnului Alexandru Bota, care este un bun manager al obştii, plusând, apoi, pe modul exemplar în care locuitorii satelor îşi cultivă şi întreţin culturile cerealiere, legumicole, pomicole şi furajere, acordând o altă notă maximă pentru frumosul şi merituosul gest de a premia cuplurile ce au împlinit 50 de ani de convieţuire şi fermierii comunei ce produc pâinea, laptele, carnea, legumele şi fructele necesare consumului nostru zilnic.
Aceleaşi aprecieri pozitive a avut şi Ioan Oleleu, directorul Direcţiei Sanitar Veterinare şi Siguranţa Alimentelor, care a informat asistenţa că în judeţul Cluj nu există contaminare cu Pestă Porcină Africană.
Felicitări, diplome şi premii au fost oferite de dl. Alexandru Bota, din partea Primăriei şi Consiliului local, familiilor: Teodor Trif, Valeriu Dascăl, Viorel Trif, Teodor Florean, Vasile Cerces, Martin Burian, Valeriu Filipaş şi Gheorghe Vincze, în semn de preţuire pentru cei 50 de ani de convieţuire.
Diplome şi premii au primit fermierii Călin Vălean, Floricel Ioan Anisie, Grigore Pintican, Florin Borbely, Tibi Burian, Eliza Moruţan, Vasile Marina, Ioan Voivod, Nicu Ioan Cătinean, dar şi Ansamblul artistic ,, Muguri de Cătina’’ şi Echipa de fotbal ,, Gloria’’ Cătina, unde s-a format şi a plecat, ajungând la FCB Bucureşti, tânărul Olimpiu Moruţan.
Frumoasa scenă din aer liber, ornamentată cu ţesături şi cusături artizanale produse de gospodinele satului, a fost pusă la dispoziţia artiştilor care au întreţinut veselia şi petrecerea până la orele…somnului târziu.
După ce le-a prezentat succesele artistice de până acum, amintind inclusiv faptul că recent s-au întors dintr-un reuşit turneu din Turcia, dl. Tiberiu Groza a invitat pe scenă, de mai multe ori, tinerii dansatori ai Ansamblului ,, Muguri de Cătina’’, instruiţi cu multă răbdare şi pricepere de Mădălin şi Raluca Todor, care au prezentat publicului numeroase jocuri de pe Câmpie, Codru, dar şi dansuri ţigăneşti în costumaţie adecvată. Menţionez şi acum faptul că numeroşi solişti, din cele trei generaţii de artişti cu rădăcini în această comună mărginită şi de lacuri piscicole, au bucurat iubitorii de muzică populară. Aici nominalizez pe Ioana Unguruşan, Daria Kirali, Corina Moldovan, Andreea Boca, Andreea Pop, Bianca Trif, Adela Burcă, Maria Bărăian, Ioana Moldovan, Ana Trombiţaş, Doina Pălăcean şi instrumentistele Alexandra Tofan şi Dănuţa Dan.
Toate au demonstrat, inclusiv micuţa şi talentata interpretă a muzicii uşoare, Luiza Lăcătuş din Cămăraşu, că drumul spre consacrare merită parcurs cu multă sârguinţă şi talent.
Despre Ansamblul ,, Fiii Cămăraşului’’, numai cuvine de bine, sunt pe valurile profesionismului, iar dansurile maghiare oferite publicului de bătrânii din Feldioara, au fost apreciate cum se cuvine. Cu multă plăcere, sutele de spectatori au aplaudat şi piesele folclorice interpretate de Sergiu Sotelecan, Rareş Istici şi Mihai Rusu, Anuţa Mînecan Nemeş şi taraful din Fizeşu Gherlii, care a asigurat şi suportul muzical la hora satului.
Chiar dacă capricioşii nori s-au descărcat destul de bine pe la orele 17, Fiii Cătinei au găsit scut şi sub coroanele secularilor copaci de pe liziera rezervaţiei cinegetice de căpriori şi mufloni ce se zbenguie zilnic pe cele 20 ha ale pădurii administrată de împătimitul iubitor al pădurii din acest areal, domnul Emil Săvan, ale cărui efective de sălbăticiuni nu s-au speriat nici de jocul de artificii, nici de decibelii muzicii electronice a trupei Today.
Dumitru VATAU