„Fiii Cămăraşului”

Sînt zece ani de cînd duc frumuseţea dansului popular românesc pe scenele ţării şi ale Europei. Şi astfel, Cămăraşul se emancipează fără a neglija substanţa perenă a spiritualităţii trecutului, ce înglobează atîtea nestemate, cu valori de tezaur, ce nu trebuie lăsate să se prăfuiască, ci se cer şlefuite cu migală şi responsabilitate de fiecare generaţie. Între aceste valori găsim şi dansul popular românesc, cu componentele lui coregrafice regionale, ce a bătătorit milenarele vetre în horele satelor, fie cu opinca, fie cu gheata sau cizmele ce completau ţinuta tradiţională ţesută în războaie sau cusută cu migală de mîinile îndemînatice ale bunicelor şi străbunicelor noastre.

Aceste însemne ale spiritualităţii trecutului îşi păstrează germeni viabili şi în perimetrul comunei Cămăraşu, un spaţiu unde suflul modernităţii este alimentat de dinamismul investiţional în suprastructură, în perfecţionarea serviciilor, dar şi prin conservarea, promovarea şi valorificarea zestrei tradiţionale în marea ei diversitate. Pentru a proteja cîntecul şi dansul popular de contaminarea manelismului, cu zece ani în urmă, tînărul primar al comunei, Marcel Iancu Mocean, a provocat mai mulţi părinţi la o adevărată… şezătoare, la care l-a invitat şi pe Tiberiu Groza, un împătimit promotor al cîntecului şi jocului popular transilvănean, director artistic la Ansamblul „Dor Transilvan”, pentru a oficia botezul artistic al tinerei formaţii, care de atunci s-a numit „Fiii Cămăraşului”. Ba mai mult, de la „Dor Transilvan” au ajuns să-şi transfere şi disponibilitatea managerial–artistică doi reputaţi dansatori ai ansamblului, Anca şi Sebastian Marchiş. Ei sînt cei care insuflă numeroşilor copii ce vin după terminarea orelor de studiu la plăcutele, dar deloc uşoarele repetiţii zilnice cerute de paşii Crihalmei, ale Fecioreştii, suitelor de pe Cîmpie, din Năoiu sau Sîmboleni, de jocurile maghiare şi ţigăneşti, ca să dăm doar cîteva exemple de jocuri ce vin din trecutul milenar în care spiritualitatea a fost la fel de roditoare precum glia străbună…

Vremurile au trecut, în ele se regăsesc şi cei zece ani în care Ansamblul „Fiii Cămăraşului” a crescut precum Făt Frumos din poveste, o formaţie cu o medie de vîrstă sub 18 ani, dar care şi-a îndeplinit condiţia… majoratului prin talentul şi acurateţea cu care tinerii dansatori îşi transmit mesajul artistic pe scenele judeţului, ale ţării şi chiar ale Europei.

În deceniul care a trecut din 2004 încoace, aceste veritabile vlăstare artistice au susţinut peste 100 de spectacole, au participat la numeroase festivaluri folclorice, de unde s-au întors cu trofee, primul fiind „Peştişorul de Aur”, obţinut la una din ediţiile trecute ale Festivalului Folcloric Internaţional ce se desfăşoară an de an la Tulcea.

Vorbim despre zece ani cu importante acumulări artistice, cu un repertoriu destul de divers şi pretenţios, din care nu lipsesc dansurile populare de pe Someş şi Cîmpie, dar nici cele din Maramureş, Codru, Moldova sau Muntenia. Zece ani în care au primit invitaţii şi au participat la şapte festivaluri internaţionale desfăşurate în Turcia, Bulgaria, Serbia, Polonia, Lituania, Germania şi Grecia, unde frumuseţea jocului şi portului popular românesc le-a adus acele splendide recompense scenice, prin bis-uri, aplauze şi premii.

La recenta manifestare folclorică desfăşurată în ţara lui Pericle, Platon şi Aristotel, „Fiii Cămăraşului” au susţinut spectacole în anticele amfiteatre ale Greciei, în staţiuni turistice de pe malul Mării Egee, evoluînd alături de mesagerii folclorului din ţări ale Asiei, Americii Latine şi Europei. Au primit din nou mii de aplauze şi chemări la rampă, pentru a bucura sufletele grecilor cu programul lor de mare ţinută, motiv pentru care au fost felicitaţi şi de membrii Ambasadei Române în Grecia, iar pentru ediţia din 2015 au deja în… buzunare invitaţia organizatorilor de a onora cu prezenţa acest mare şi frumos festival al Greciei.

Toate aceste acumulări şi împliniri fără precedent au fost posibile în urma unor importante investiţii făcute de conducerea comunei în domeniul culturii, între care nominalizăm: scena permanentă amenajată în perimetrul de interferenţă al şcolii şi bazelor sportive construite şi modernizate, dar mai cu seamă condiţiile create în Căminul cultural reconstruit, modernizat şi dotat cu tot ceea ce trebuie, printr-un program european accesat de primar şi colaboratorii săi.

Cultura şi învăţămîntul sînt două segmente importante ale comunităţii pe care le gestionează primarul Marcel Mocean, pentru care a găsit resursele financiare necesare asigurării costumaţiei ansamblului cu straie populare specifice ţinutului Someşan, Maramureşului, Moldovei şi Munteniei, dar şi ale etnicilor maghiari şi ţigani, costumaţii pe care le îmbracă, cu mare bucurie, şi Raluca cu Radu, fiica şi fiul primarului, doi copii minunaţi, şi nu singurii, care fac parte din acest grup artistic de excepţie. Acum, „Fiii Cămăraşului” s-au „travestit” în colindători, iar în 26 decembrie vor prezenta un mare spectacol artistic în modernul Cămin cultural din Sîmboleni, reabilitat şi dotat cu logistica necesară în acest an.

Dumitru VATAU