Festivalul portului popular la Vișea

Vișea, o localitate în plină dezvoltare, ascunsă între colinele de la marginea Câmpiei Transilvane, unde se poate ajunge acum pe noua şosea  Jucu – Tăușeni – Nicula – Gherla, a găzduit în ultima duminică de cireşar Festivalul portului popular, manifestare aflată la prima ediţie.

Comunitatea de aici, majoritar de etnie maghiară, este dominată de spiritul fraternității şi al respectului tradițiilor, astfel că nu apar tensiuni în viața de zi cu zi, nivelul educațional al localnicilor fiind suficient de ridicat pentru ca toţi să înțeleagă că avem aceleași drepturi și îndatoriri.

Am subliniat aceste elemente care ţin de un bun simț elementar, pentru că se află în totală contradicţie cu atitudinea preotului reformat Kovacs Szabo Levente, care nu a scos nici o vorbă în limba română în lunga sa cuvântare. Nu a rostit nici măcar un „Bună ziua”, deşi la festival erau numeroși artiști și etnici români, care n-au înțeles nimic din spusele sale, şi căutau translatori.

Pe de altă parte, am remarcat atitudinea firească a organizatorului acestui festival multicultural, Cocoși Mihai, viceprimarul comunei Jucu, care este și un bun promotor al evenimentelor cultural-artistice. El a fost sprijinit de primarul Dorel Valentin Pojar și de Consiliul local, cărora le-a mulțumit și le-a transmis întreaga gratitudine, în numele său și a celor aproximativ 600 de localnici din Vișea. Tot vicele Cocoși a acordat diplome de excelență formațiilor participante, primarului comunei, jurnalistului Kis Geza, profesorului emerit ing. Teodor Mădărășan şi pictorului Ioan Pop, zis „Dracul” – ultimii doi fii ai Vișei. Primarul Pojar a prezentat salutul administrației locale și a adresat mulțumiri organizatorilor.

Trebuie amintit că, în această ultimă duminică de cireșar, în localitate s-a ținut slujbă şi în biserica ortodoxă, iar la liturghie a participat, pe lângă unii preoți din zonă, și starețul Mănăstirii Nicula, preacuviosul părinte Nicolae, care a binecuvântat această primă ediție a festivalului.

Festivalul a început cu parada portului popular și o horă a fraternității, la care au jucat împreună români şi maghiari, horă desfășurată pe una din străzile localității. Scena montată în centrul civic al Vișei a fost locul unde numerosul public a putut admira atât frumusețea portului popular tradițional român și maghiar, precum și jocurile de odinioară ale vârstnicilor și tinerilor, obiceiuri comentate cu acuratețe de Tiberiu Groza, moderatorul evenimentului. Tonul jocului a fost dat de dansatorii vârstnici din Vișea, care au primit aplauze la scenă deschisă, la fel ca și cei din Grupul tradițional al Zegrenilor din Ceaba şi din ansamblurile Jucu Someșan, Sâncraiu şi Vaida Cămăraș.

Momentele artistice au fost susţinute de Taraful din Palatca (cunoscut inclusiv în Budapesta, Londra și Bruxelles) și de numeroși soliști de muzică populară – îi amintim aici doar pe Rozalia Iuga, Corina Chiorean, Iulia Bucur, Balla Gyuzsi, Dolfina Aștilean, Ioan și Grigore Zăgrean, și pe invitata din Ungaria, Agnes Herczku.

Jocul la Șură, balul de la Vișea și focul de artificii au pus capăt evenimentului dedicat portului popular, care s-a derulat pe o căldură fără precedent în această parte a judeţului.

Să nu încheiem înainte de aminti că în localitate se află în construcţie un nou cămin cultural, un teren cu suprafaţă sintetică, iar din septembrie încep lucrările de introducere a reţelei de canalizare, precum şi cele de reabilitare a drumului dintre Vişea şi Gădălin. Mai trebuie spus că în localitate există alimentare cu apă, gaz metan şi internet, elemente ce încearcă să convingă tineretul să rămână în spațiul natal.

Dumitru VATAU

Articole din aceeasi categorie

One Response to Festivalul portului popular la Vișea

  1. Kovács-Szabó Levente

    Buna seara! Din cate stiu, respectul se castiga, nu se impune. Pana acum de fiecare data am vorbit la asemenea ocazii si in limba tarii, dar oficialitatile prezente nu s-au sichinsit nici macar la un gest de salut in limba maghiara. Eu o singura data nu vorbesc in romaneste, si deja este capatul lumii, nu? Pe invitata din Ungaria a salutat-o cineva in limba ei materna? Nu prea cred. Dar acum repede apare critica, ca eu n-am vorbit romaneste. In primul rand eu m-am adresat comunitatii maghiare din Visea, pentru ca pentru ei a fost organizat sarbatoarea. In al doilea rand unde a fost autorul, cand am tinut o cuvantare cam la fel de lunga in limba romana cu ocazia investirii domnului primar actual; sau la deschiderea anului scolar de la Jucu, acum trei ani, cand iarasi am tinut ő cuvantare de deschiderea in limba romana. Despre aceste cuvantari nu am vazut nici un articol, ci doar despre festivitatea portului popular.