Festivalul măceșelor, un brand al Sâncraiului

Trecând în fuga mașinii spre înălțimile montane ale Apusenilor, cu greu observi inscripția cu numele localității de pe trunchiul unui stejar secular, dar și titlul de Sat European, câștigat nu doar prin deschiderea porților spre bătrânul continent, ci şi prin rigoare, muncă și promovarea tradițiilor ținutului Călata.

Meticulozitatea primarului Andrei-Gheorghe Poka în elaborarea și implementarea proiectelor în cei 20 de ani de când și-a asumat această importantă responsabilitate civică a devenit aproape proverbială. Și tocmai de aceea, înainte de a spune câte ceva despre frumusețea acestui renumit festival al fructelor de trandafir sălbatic, l-am rugat pe inginerul Andrei Poka să ne prezinte principalele dimensiuni care definesc localităţile Sâncraiu, Alunișu, Domoșu, Brăișoru și Horlacea.

„Fără a neglija fondurile locale, județene și guvernamentale, în perimetrul comunei, ne mărturisește primarul, au fost derulate investiții de peste 20 milioane de euro, ce au influențat pozitiv condițiile de viață a celor aproximativ 1.800 de locuitori. Suntem o comună mică, dar bine dichisită, din care nu lipsesc rețelele de apă curentă, canalizarea, internetul, trotuarele şi asfaltul pe toate drumurile comunale, pe străzi și ulițe, avem șanțuri betonate și acces în toate proprietățile, dar și iluminat public cu tehnologie led.

Și pentru că suntem o unitate administrativ teritorială cu un mare potențial turistic, aici, la Sâncraiu, funcționează 45 de pensiuni turistice autorizate de ministerul de resort, care asigură, zilnic, cazare și masă pentru 300 de turiști. În perioada evenimentelor mai importante din viața comunității putem caza până la 500 de persoane, folosind chiar şi unele spații ale bisericii și ale școlii gimnaziale.

Inventarul investițiilor în infrastructură mai cuprinde 30 km de drumuri de câmp pietruite și asfaltate, un drum forestier asfaltat de 6,5 km și regularizarea Văii Călata și a afluenților săi din perimetrul comunei.

Spațiile de învățământ și cultură nu duc lipsă de nimic, iar baza sportivă este nouă și modernă. Desigur, mai avem încă programe în derulare și chiar în așteptare. Cele trei proiecte în derulare sunt obținute prin intermediul GAL Napoca Porolissum. Primul are ca obiectiv montarea de panouri solare pe cantina școlii gimnaziale „Ady Endre”, pentru obținerea apei calde la bucătărie, grupuri sociale și băile internatului, unde sunt cazați elevii ce vin din zona Nadășului. Al doilea proiect vizează modernizarea bazei sportive a școlii, prin dotarea cu gazon sintetic și nocturnă, iar al treilea este în trend, adică montăm un sistem de monitorizare video în toate cele cinci sate ale comunei. Toate proiectele au finanțare europeană.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

În faza de contract se află proiectele de construire a pistei de biciclete Huedin – Sâncraiu – Călățele, pe un traseu de 15 km, de înfiinţare a punctelor de accesare internet WI–FI și de construire a bazinului de înot semi–olimpic, acoperit, care va fi amplasat lângă sala de sport a școlii din centrul comunei.

Nu a fost ușor să aducem comuna la acest nivel, pentru care, în anii trecuți, am obținut și câteva premii ale bunilor gospodari. Prin măsurile luate în colaborare cu viceprimarul Peter Gyorgy Arpad și Consiliul local, am declarat 2017 anul reabilitării porților și gardurilor, iar 2018 a devenit anul reabilitării fațadelor de locuințe. S-a pornit cu somații și termene, și nu au lipsit amenzile, de aceea domină curățenia și bunul gust, accentuat de ghivecele de flori amplasate pe stâlpii de energie electrică și de cei 9.000 de trandafiri plantaţi în toate satele comunei”.

În acest decor de o mare frumusețe s-a desfășurat ediția din acest an a Festivalului Măceșelor, la care au participat sute de localnici și oaspeți din județ, din țară și chiar din Ungaria.

Evenimentul, consumat în al treilea week-end din octombrie, a reunit, în piața Sf. Ștefan din Sâncrai, cele mai pricepute gospodine în pregătirea gemului de măceșe, care şi-au decorat atelierele cu țesături și cusături artizanale, cu trestie și viță de vie, cu instrumentele necesare producerii gemului de măceşe sau mustului de struguri, și chiar cu multe din roadele câmpului.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

De la aceste doamne, îmbrăcate în straie populare, am aflat că cel mai greu este de cules măceşe de pe dealurile pline cu astfel de arbuști (Rosa canina), ale căror fructe conţin vitamina C, carotenoizi, vitaminele B1, B2, PP, K, glucide, pectine, taninuri, acizi organici și alte substanțe cu rol esențial în procesele metabolice. După ce se spală în mai multe ape, fructul se zdrobește cu unelte din lemn, apoi se strecoară prin trei site de densități diferite, pentru a elimina coaja și sâmburii. Pasta obținută, la care se adaugă puțin zahăr, se pune la fiert în cazane de aramă, iar apoi se toarnă în borcane de sticlă.

Cele patru ateliere, care au fost adevărate școli pentru cei interesați de fabricarea gemului, au lucrat în regim de concurs, iar gazdele le-au oferit oaspeților diverse delicatese, inclusiv palincă, prăjituri, sucuri, produse de patiserie, varză cu ciolan și guiaș.

Tot acolo s-au desfășurat ateliere meșteșugărești, specializate în mărgelărit, sculptură în lemn, împletituri din nuiele și pănuși, cusături artizanale și în confecționarea paltonului Szur, specific ținutului Călata.

La atmosfera de sărbătoare au contribuit parada portului popular, spectacolul folcloric susținut de artiștii comunei și de ansamblul folcloric din Mădăraș – Harghita, vizita la Casa tradițională, la muzeul „Ady Endre”, plimbări cu căruța și o demonstrație de călărie.

Balul măceșelor și premierea echipelor care s-au întrecut în fabricarea gemului au încheiat una din cele mai frumoase zile ale toamnei.

Dumitru VATAU