Femeile fumătoare prezintă un risc mai mare de îmbolnăviri ale inimii

Femeile fumătoare prezintă un risc mai mare de îmbolnăviri ale inimii, mai ales în contextul în care numărul fumătoarelor creşte de la an la an. În România, de exemplu, în ultimii 20 de ani numărul fumătoarelor aproape s-a dublat. Dacă în 1989 fumau 11,3% dintre femeile adulte, în 2009 „apelau” zilnic la ţigară 21,9% dintre ele. Mai mult, peste 55% dintre femeile fumătoare au între 15 şi 34 de ani, fiind la vîrsta fertilă – relevă date furnizate de Programului Naţional Stop Fumat.

Fumatul este o cauză reală a multiple forme de cancer la femei, iar numărul femeilor care se îmbolnăvesc şi mor din cauza cancerului este în creştere. Medicii oncologi au atras atenţia asupra creşterii mortalităţii cancerului de col uterin din 1994 în 2003, de la 14, la 16,93 cazuri la 100.000 de locuitori, iar în cazul neoplasmului ovarian, de la 6,70, la 8,84. Este de mult timp dovedit că femeile fumătoare sînt mai predispuse la cancer pulmonar decît bărbaţii, ele dezvoltînd această boală după un consum mai mic de tutun şi au risc mai mare de a face forma cea mai severă a cancerului pulmonar. Una din explicaţii este că femeile folosesc mai frecvent ţigările de tip „slim, low-tar, lights”, care favorizează fumatul „compensator” – inhalarea mai profundă sau mai frecventă pentru a-şi asigura „doza” de nicotină.

„Dependenţa de fumat este o boală cronică şi trebuie tratată în consecinţă. Practic, o persoană care fumează mai mult de 10 ţigarete pe zi, este dependentă de nicotină. Femeile încep să fumeze mai tîrziu decît bărbaţii însă renunţă mai greu. De altfel, studiile arată că rata de succes a renunţării la fumat este mai mare în cazul bărbaţilor. Motivele sînt atît de ordin biologic, cît si psihologic” – declară dr. Magdalena Ciobanu, coordonatorul Programului Naţional Stop Fumat.

Un studiu realizat de dr. Rachel R. Huxley, de la Universitatea din Minnesota, Minneapolis, USA, Divizia de Epidemiologie şi de dr. Mark Woodward de la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, USA, publicat online, în luna august, de The Lancet şi în care au fost incluşi peste 4 milioane de fumători (bărbaţi şi femei), demonstrează că femeile sînt cu 25% mai predispuse să dezvolte afecţiuni coronariere   în comparaţie cu bărbaţii.

„Nicotina acţionează direct asupra inimii, crescînd frecvenţa cardiacă, dar şi asupra vaselor de sînge, producînd vasoconstricţie, care se traduce prin creşterea tensiunii arteriale. Prin urmare, cu fiecare fum «tras» din ţigară, inima se contractă mai puternic, mai des, după care urmează o perioadă de acalmie, pînă la următoarea ţigară, cînd procesul se reia. Mai mult, cordul este forţat «să muncească» în condiţii improprii de furnizare a energiei necesare contracţiei: cantitatea de oxigen din sînge este redusă ca urmare a inhalării de monoxid de carbon din fumul de tutun. Este uşor de înţeles, aşadar, de ce inima cedează mai repede” – explică dr. Magdalena Ciobanu.

Acelaşi studiu arată că riscul de afecţiuni ale inimii creşte cu 2% în fiecare an la femei, în comparaţie cu bărbaţii, unul dintre motive fiind acela că organismul femeilor extrage o cantitate mai mare de substanţe toxice conţinute într-o ţigaretă raportat la organismul bărbaţilor, care are o reacţie diferită. În ciuda progreselor înregistrate în tratamentele cardiovasculare, în România îşi pierd viaţa zilnic, din cauza infarctului miocardic, 40 de oameni, potrivit studiilor prezentate în cadrul celui de-al 49-lea Congres Naţional de Cardiologie organizat la Sinaia, în octombrie 2010.

Previziunile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că boala coronariană va rămîne tot principala cauză de deces pentru următorii 20 de ani, reprezentînd 12,2 la sută din mortalitatea generală, înaintea celor provocate de cancer, accidente rutiere, HIV/SIDA şi bolile hepatice.

Dependenţa de tutun a femeilor este în creştere în ţările în curs de dezvoltare deoarece sînt expuse presiunii reclamelor, iar ţigările au un design adaptat cerinţelor psihologice ale femeilor. În plus, şi reglementările legislative sînt mai relaxate.  La nivel mondial, deşi se consideră că fumatul este o boală a bărbaţilor, femeile „recuperează” rapid, existînd deja 220 de milioane de femei fumătoare.

Un studiu publicat recent de Organizaţia Mondială a Sănătăţii – Global Youth Tobacco  – a arătat că tinerele fete fumează la fel de mult ca tinerii. Mai mult, industria tutunului targetează femeile prin folosirea de mesaje seducătoare de tip: vitalitate, slăbit, emancipare, sofisticat, alură sexuală. La nivel global, aproape 24% dintre tinerii fumători s-au apucat de fumat la 10 ani, vîrstă la care practic nu au discernămînt şi nu pot vedea riscurile la care se supun fumînd.

În România, Programul Naţional Stop Fumat îşi propune să îi ajute pe acei oameni care îşi doresc din tot sufletul să renunţe la fumat şi au nevoie de ajutor de specialitate. O echipă de medici şi psihologi specializaţi în tabacologie, prezenţi în centrele Stop Fumat, stau în slujba celor care vor şi cred că pot renunţa la această boală deosebit de gravă, dependenţa de nicotină.

„Renunţarea la fumat înseamnă un cîştig în ani de viaţă. Dacă renunţi pînă la 35 de ani, cîştigi toţi cei 10 ani pe care i-ai fi pierdut dacă ai fi continuat să  fumezi. Dacă renunţi pînă la 45 de ani, cîştigi 9 ani, pînă la 55 ani, cîştigi 6 ani, iar pînă la 65 de ani, cîştigi doar 3 ani. Cei mai mulţi dintre fumătorii români afirmă că şi-ar dori să renunţe la tutun, însă cînd trebuie să treacă la fapte, foarte mulţi abandonează. Renunţarea la fumat este, în primul rînd, o decizie personală. De aceea, persoana care se decide să intre în Programul Naţional Stop Fumat trebuie să îşi dorească din tot sufletul să renunţe. Dacă nu există convingerea totală, atunci beneficiul de pe urma programului tinde către zero” – declară dr. Magdalena Ciobanu, coordonatorul Programului National Stop Fumat.

Tratamentul durează între 2 şi 3 luni. „Pacientul vine din 2 în 2 săptămîni pentru a-i fi evaluată starea generală şi eventualele simptome de sevraj şi pentru a-şi primi tratamentul. Şansele de a recidiva după încheierea tratamentului depind exclusiv de pacient, de gradul în care a reuşit să înveţe noile obiceiuri ale vieţii de nefumător. Cu cît pacientul a fost mai hotărît să renunţe la fumat, a îndeplinit recomandările psihologului şi a urmat corect tratamentul prescris de medic, cu atît şansele de a rămîne nefumator sînt mai mari. Este la fel ca în cazul oricărei boli cronice: urmezi sfatul medicului, nu ţi se agravează boala; nu ţii cont de recomandări, atunci faci o exacerbare a bolii. În cazul nostru, exacerbarea este reluarea fumatului” – spune dr. Magdalena Ciobanu.

Programul Naţional Stop Fumat (www.stopfumat.eu), un program al Ministerului Sănătăţii, care a luat fiinţă în urmă cu 4 ani, este susţinut cu ajutorul unei  echipe de peste 60 de medici şi psihologi prezenţi la nivel local în peste 20 de oraşe din România. Pentru a intra în program, pacienţii trebuie să sune la Tel Verde: 0800 878 673 (apelabil gratuit doar din Romtelecom) sau la 021 3356920, ori să acceseze pagina de internet a programului pentru a afla unde se află cel mai apropiat medic specialist.