Farmacist primar Ioan Antofie: Un medicament luat la întâmplare poate aduce prejudicii mai mari decât beneficiile (I)

„Automedicaţia implică şi autodiagnosticarea, iar acesta este cel mai periculos aspect al tratamentului fără consult medical (…) Un medicament luat la întâmplare poate aduce prejudicii mai mari decât beneficiile”, afirmă preşedintele Asociaţiei Naţionale a Farmaciştilor de Spital din România (ANFSR), farmacistul primar Ioan Antofie, Spitalul Clinic CF din Cluj-Napoca. Într-un interviu acordat cotidianului „Făclia”, cunoscutul specialist face referiri la reacţiile adverse ale produselor farmaceutice, la minunatele „preparate magistrale”, aproape uitate azi, dar şi la rolul pe care ar trebui să îl aibă şi în România farmacistul clinician.

Reporter Făclia: Peste 70% din români se tratează singuri, fără o rețetă de la medic, relevă statisticile. Cei mai mulţi recurg la automedicaţie pentru că programările la cabinetele medicale nu se pot face de pe o zi pe alta şi nu sunt concordante cu stadiul acut al bolii. Cât de mult a influenţat internetul administrarea de medicamente fără prescrierea lor de către un medic?

Farmacist Ioan Antofie: Internetul ne influenţează viaţa tot mai mult. Există studii care arată că într-un an, 65% dintre persoanele care sunt active pe online accesează site-uri cu teme medicale. Medicina, care a fost până acum paternalistă, devine încetul cu încetul participativă. Oamenii au acces la foarte multe informaţii şi sunt interesaţi de prevenţie, de tratamente eficiente, aşa că nu ezită să îşi asume un rol activ în vindecare.

De cele mai multe ori, automedicaţia implică şi autodiagnosticarea. Acesta este cel mai periculos aspect al tratamentului fără consult medical. Opţiunea de a te trata singur este o tendinţă influenţată de mai mulţi factori, cum ar fi: educaţia, sexul, statutul socio-economic sau disponibilitatea medicamentelor – pentru acestea din urmă, mass-media face intensiv reclame, iar din punctul meu de vedere, ele influenţează negativ percepţia pacientului asupra medicamentului / suplimentului nutritiv / suplimentului alimentar. Aici nu vorbim despre eficienţa în timp şi costuri, aici ne referim la siguranţa celui care ia acest medicament, la reacţiile adverse sau la interacţiuni medicamentoase. În comunicările mele, eu aduc întotdeauna în discuţie cercul virtuos medic-pacient-farmacist. Stabilirea unui diagnostic corect este extrem de importantă. Unele simptome pot să mascheze boli mai grave decât credem noi.

Reporter Făclia: De cele mai multe ori, persoanele care recurg la automedicaţie nu cunosc contraindicaţiile medicamentelor pe care şi le administrează. Diagnosticul și planul terapeutic pe cont propriu sunt întotdeauna riscante. De pildă, pentru tratarea virozelor, nu sunt puţini cei ce îşi administrează antibiotice…

Farmacist Ioan Antofie: Antibioticele nu au efecte asupra virusurilor. În instituirea unei scheme terapeutice pentru un pacient trebuie să se ţină cont neapărat de contraindicaţii. Nu de puţine ori, un medicament luat la întâmplare poate aduce prejudicii mai mari decât beneficiile. Când intenţionaţi să luaţi un medicament fără prescripţie medicală, ar trebui să ştiţi că este necesară o discuţie cu farmacistul din faţa dumneavoastră, pentru a lămuri aspectele care nu corespund situaţiei dumneavoastre particulare de sănătate. De aceea eu militez pentru serviciul farmaceutic. El este recunoscut de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, fără a fi însă şi recompensat financiar, precum s-ar cuveni. Noi, farmaciştii, eliberăm medicamente şi în acelaşi timp consiliem pacientul în legătură cu medicaţia pe care o foloseşte. „Primum non nocere” („Întâi de toate, nu face rău”) sau principiul non-vătămării este un principiu etic fundamental pe care se bazează medicina.

Reporter Făclia: Care este rolul unui farmacist clinician?

Farmacist Ioan Antofie: Farmacistul clinician ar trebui să stea lângă medic şi să-l consilieze în legătură cu schema terapeutică personalizată pe care o recomandă acesta pacientului. Farmacistul este specialistul medicamentului, el vine cu expertiza lui în privinţa contraindicaţiilor, a reacţiilor adverse şi a interacţiunilor dintre medicamente. El, farmacistul, sfătuieşte şi pacientul, pentru ca acesta să ştie cum să ia medicamentele, când, şi în ce doză.

Reporter Făclia: Suntem mereu avertizaţi asupra reacţiilor adverse ale medicamentelor. De pildă, Clorochina, medicament utilizat împotriva malariei, despre care Didier Raoult, director al Institutului de Boli Infecțioase „Mediterranée” din Marsilia, a afirmat că s-a dovedit a fi eficient şi împotriva COVID-19, întâi în laborator, apoi în evaluarea clinică din China. Ei bine, pentru Clorochina utilizată în medicină de peste 70 de ani, sunt indicate în prospect aceste efecte secundare: dificultăţi de coordonare, ameţeli, cefalee uşoară, vărsături, respiraţie dificilă, probleme de vedere şi, uneori,  chiar convulsii, adică o stare gravă.

Farmacist Ioan Antofie: Clorochina se utilizează în afecţiuni reumatismale şi dermatologice (poliartrită reumatoidă, lupus eritematos sistemic) la noi în ţară, precum şi în malarie, în cazuri profilactice, pentru cei care merg în zone cu risc. Orice medicament are contraindicaţii, reacţii adverse şi evidente interacţiuni.Clorochina nu face excepţie. Contraindicaţiile se referă la cei care au hipersensibilitate la substanţa activă, la cei cu retinopatie, la copii sub 6 ani şi pentru femeile însărcinate şi lăuze. Interacţiuni pot apărea la asocierea cu diverse medicamente: la administrarea concomitentă cu digoxină, de exemplu, produce creşterea concentraţiilor plasmatice. Pacienţii trebuie să fie atent monitorizaţi, pentru a se evita apariţia unor complicaţii. La persoanele cu diabet, cresc efectele tratamentului hipoglicemiant şi poate fi necesară scăderea dozelor de insulină sau de medicamente antidiabetice orale. Reacţiile adverse cele mai frecvente sunt: anorexie, labilitate emoţională, cefalee, vedere neclară, din cauza unei tulburări de acomodare (fenomen dependent de doză, dar reversibil) dureri abdominale, greaţă, erupţii cutanate, prurit. Cum spuneaţi – uneori convulsii – dar nu înseamnă că dacă se face un atare tratament, toată lumea poate avea convulsii. Pot încadra această reacţie adversă la un caz din 10.000 de pacienţi. Beneficiul acestui medicament, în afara ariei terapeutice, este că la întreruperea tratamentului aceste reacţii dispar şi nu rămân sechele. Administrarea Clorochinei pentru a opri infecția cu Covid-19 (coronavirus) este un tratament off-label, adică în afara ariei terapeutice cunoscute. Pentru un tratament constant cu acest medicament sunt necesare studii clinice specifice şi trebuie urmărite contraindicaţiile, reacţiile adverse şi Interacţiunile cu medicamentele pe care pacientul respectiv le ia.

Reporter Făclia: Există, în mod real, o colaborare medic-farmacist pentru o schemă personalizată de tratament la bolnavul spitalizat?

Farmacist Ioan Antofie: În Olanda, de pildă, în Spitalul „Erasmus” din Rotterdam, a fost realizat un studiu în anul 2015 pentru a se vedea cât de profitabilă este această colaborare. Am participat la un seminar academic al Asociaţiei Europene a Farmaciştilor de Spital, la Zagreb, în anul 2015, şi colega noastră venită de la Rotterdam a prezentat rezultatele acelui studiu, cu următoarele concluzii: colaborarea strânsă dintre medic şi farmacist a dus la o reducere a consumului de medicamente în cursul anului 2014 cu 30% şi la o diminuare a erorilor medicale cu 40%.
La noi în ţară sunt farmacişti clinicieni specializaţi pe acest profil încă din anul 1993. Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, la sugestia fundamentată a ANFSR, a introdus prezenţa farmacistului clinician în spital ca indicator pentru acreditarea spitalelor. Totuşi, nu avem normativ de personal al Ministerului Sănătăţii pentru această categorie de specialişti în spital.

Reporter Făclia: „Preparatele magistrale” nu se produc industrial, se fac direct în farmacie. Au calităţi superioare comparativ cu produsele industriale?

Farmacist Ioan Antofie: „Preparatele magistrale” denotă arta farmacistului de a prepara o soluţie, un unguent, sau o pulbere după toate regulile tehnicii farmaceutice. Preparatele industriale există de aproximativ 80 de ani; înainte însă, toate „doctoriile” pe care le lua un pacient erau creaţia farmacistului. Sunt şi azi preparate magistrale care rivalizează cu preparatele industriale. De pildă, sunt farmacii în care se prepară crema „Petrini” pentru nou născuţi şi care aduce beneficii mai mari decât orice produs industrial. Un amănunt esenţial trebuie să fie menţionat aici: preparatele magistrale erau personalizate pe pacient şi exista o colaborare strânsă între medicul prescriptor şi farmacist în recomandarea lor. În orice preparat care se face în farmacie se pune un pic din sufletul farmacistului. Fiecare farmacist are amprenta lui asupra produsului pe care îl face. La ora actuală, foarte puţini medici mai ştiu să prescrie „magistrale”. Din păcate este o ruptură de comunicare între facultăţile de medicină şi cele de farmacie; nu există o „chimie”, o colaborare pentru a promova preparatele magistrale. Industria „forţează” folosirea preponderentă a produselor farmaceutice tipizate (făcute în fabrici).

Reporter Făclia: Produsele naturiste sunt mai benefice pentru organism comparativ cu amestecurile de substanţe chimice din medicamente?

Farmacist Ioan Antofie: Părerile sunt împărţite. Sunt numeroşi atât partizanii produselor naturiste, cât şi cei ai medicamentelor făcute de industrie. Eu sunt pentru o folosire raţională a medicamentelor sintetizate, din industria farmaceutică, dar şi pentru produsele naturiste luate ca adjuvante într-o anumită terapie. Folosirea corectă a produselor naturiste poate avea rezultate spectaculoase. La ce mă refer? Trebuie să ştim când se recoltează planta, ce parte a plantei are principiul activ, cum se face extragerea principiului activ şi când îl folosim. La fel procedăm şi cu medicamentul uzual. Trebuie să nu uităm că produsele naturiste sunt folosite de mii de ani. Usturoiul, de pildă, este cel mai puternic antiviral natural. Eu folosesc uzual usturoiul, ştiute fiindu-i beneficiile asupra organismului. Nelipsită din preparatele bucătăriei tradiţionale româneşti, ceapa este şi ea un remediu naturist care, printre alte acţiuni, poate stimula imunitatea.

Reporter Făclia: Care sunt principalele surse de informare pentru un farmacist privitor la noile generaţii de medicamente oferite de producători?  

Farmacist Ioan Antofie: În mod normal sunt revistele de specialitate. În Romania avem revistele „Farmacia”, „Univers Farmaceutic”, şi „British Medical Journal” (în limba română). Eu, de exemplu, fiind membru al Asociaţiei Naţionale a Farmaciştilor de Spital din România, primesc de la Asociaţia Europeana a Farmacistilor de Spital (EAHP) – ai cărei membri suntem -, „Europeean Journal of Hospital Pharmacist”(EJHP). Primesc, de asemenea, „The Pharmaceutical Journal”, în calitate de membru afiliat al „Royal Pharmaceutical Society” din Marea Britanie. Ne sunt de mare folos şi cărţile de specialitate pe care le găsim la congrese sau pe site-urile cu profil medical. Alte surse de informare sunt congresele de specialitate – Congresul Naţional de Farmacie din România, Congresul EAHP (European Association of Hospital Pharmacists), ori Congresul FIP (International Pharmaceutical Federation), de asemenea şi simpozioanele desfăşurate în ţară sau în străinătate etc. Încercăm să ţinem pasul cu dezvoltarea profesiei: în domeniul farmaciei trebuie să înveţi tot timpul vieţii, nu te poţi opri. În momentul când te-ai oprit, trece profesia pe lângă tine.

Carmen FĂRCAȘIU