Farmacist primar Ioan Antofie: Avem nevoie de spitale care să nu ducă lipsă de medicamente şi echipe specializate de farmacişti (II)

Cotidianul Făclia a publicat, în ediţia sa de sâmbătă, prima parte a interviului cu preşedintele Asociaţiei Naţionale a Farmaciştilor de Spital din România, farmacist primar Ioan Antofie, Spitalul Clinic CF din Cluj-Napoca. Cea de-a doua parte consacră integral spaţiul consideraţiilor specialistului clujean privitor la necesitatea unei organizări modene a serviciilor farmaceutice din unităţile sanitare din România.

„În anul 2013 am efectuat un stagiu benevol de patru luni în Franţa, şi atunci am văzut cum arată o farmacie adevărată de spital, la CHU (Centre Hospitalier Universitaire) din Poitiers. Farmacia ocupă o suprafaţă de 3.400 de metri pătraţi, avea 70 de angajaţi, din care 14 farmacişti de spital, 14 asistenţi de farmacie, 11 rezidenţi de farmacie de spital şi 31 de manipulanţi, era dotată cu trei roboţi industriali şi două benzi rulante. Când m-am întors din Franţa mi-am spus că aşa ar trebui să fie o farmacie de spital şi în România, un mecanism pus la punct în cele mai mici detalii, în care totul funcţionează perfect”, susţine specialistul clujean.

Reporter Făclia: Care sunt priorităţile unei zile de muncă pentru farmacistul unui spital?

Farmacist Ioan Antofie: Noi, ca Asociaţie, încercăm să facem din farmacia de spital o ramură distinctă. Există la ora actuală o specializare în farmacie clinică, dar noi dorim ca farmacia de spital să fie o specialitate în sine. De ce? Pentru că munca într-o farmacie de spital reprezintă administrarea secţiei farmacie – secţie fără paturi a oricărui spitalul, care înseamnă, în fapt, colaborarea cu echipa de conducere a unităţii sanitare, cu furnizorii de medicamente şi cu medicii şefi de secţie. Toate trebuie să fie gestionate „rotund”, ca să mă exprim aşa, gândindu-mă, evident, la perfecţiune.

Dimineaţa, întâi şi întâi, luăm parte la raportul de gardă. Facem apoi comenzile la furnizorii de medicamente cu care spitalul are contracte. Colega mea verifică medicamentele care merg spre bolnavi. Primim medicamente, le introducem în gestiunea farmaciei, comunicăm acest lucru secţiilor spitalului, luăm legătura cu serviciul de achiziţii şi cu cel de contabilitate, răspundem urgenţelor, etc. Din păcate, atribuţiile farmacistului clinician nu sunt puse în aplicare în România. Din 2018 avem un indicator ANMCS, introdus în grila de evaluare a spitalelor din România, care pune accentul pe prezenţa farmacistului clinician în spital; acest indicator a fost introdus la insistenţele asociaţiei noastre. În Occident, farmacistul clinician stă umăr la umăr cu medicul curant şi stabilesc împreună schema terapeutică pentru fiecare pacient în parte. Farmacistul este specialistul medicamentului. El îi poate explica medicului care sunt beneficiile şi care sunt părţile vulnerabile ale unei scheme terapeutice personalizate. Farmacistul trebuie să explice şi pacientului cum să ia medicamentul, ori care sunt restricţiile acestuia.

În anul 2013 am efectuat un stagiu de patru luni în Franţa şi atunci am văzut cum arată o farmacie adevărată de spital, la Poitiers. Revenind în ţară, mi-am spus că aşa ar trebui să fie o farmacie de spital şi în România. Totul acolo funcţiona perfect.

După stagiul din Franţa am început o muncă de construire a Asociaţiei Naţionale a Farmaciştilor de Spital din România. Când am preluat conducerea, Asociaţia avea 23 de membri, azi suntem 208 membri. Am trecut şi prin momente dificile, dar „aşa se căleşte oţelul”! M-am întors în spital în 2014, cu întrebarea: Cum îmi pot ajuta colegii farmacişti?

Am început prin a face un curs de evaluator la Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor, apoi un curs de management sanitar pentru directorii de spitale. În 2017 am urmat un curs de leadership, iar în 2019 un curs complex de comunicare. Încercăm să împărtăşim şi celorlalţi farmacişti de spital din ţară cunoştiinţele acumulate în cadrul întâlnirilor internaţionale, şi organizăm, în acest sens, reuniuni informative zonale. În 2013, am afiliat asociaţia noastră la Asociaţia Europeană a Farmaciştilor de Spital – European Association of Hospital Pharmacists – EAHP, iar în 2015 la Federaţia Farmaceutică Internaţională, International Pharmaceutical Federation – FIP. Din 2015 suntem în Legea 95/2006 republicată în 2015 – Legea Sănătăţii -, facem parte din colegiul director al Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate – ANMCS. În anul 2016 am fost cooptaţi într-un proiect european numit  „European Cooperation in Science & Technology – e-COST, şi facem parte din Action COST 15105 – Medicine Shortage (Lipsa de Medicamente). Vedem că lipsa  de medicamente nu este numai o problemă românească, este europeană, chiar mondială, spun eu. În calitate de membri ai EAHP, participăm la trei acţiuni anuale importante: Congresul European, în martie, Adunarea Generală, în iunie, şi un Seminar Academic, în septembrie.

La un asemenea seminar, desfăşurat în 2018, la Varşovia, am aflat că în SUA un antreprenor a avut ideea de a constitui o organizaţie neguvernamentală alcătuită din 500 de spitale şi a pus în funcţiune o fabrică de medicamente, Civica Rx, care rezolvă deficitul de medicamente la nivelul celor 500 de unităţi spitaliceşti. Putem face şi noi un lucru similar, în România, dar este nevoie de mai multă determinare şi voinţă politică. Nu e greu să faci o fabrică de medicamente, trebuie să găseşti oamenii care să pună umărul pentru a realiza un atare proiect. În 2018, am reuşit să ne afiliem la un cluster pentru sănătate şi bioeconomie din România – RoHealth – cu sediul în Bucureşti, unde încercăm să găsim şi să punem în operă proiecte pentru a face cercetare ştiinţifică.

În 2017, în colaborare cu Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi, asociaţia noastră a efectuat o cercetare academică. Studiul s-a referit la munca solicitantă a farmacistului de spital, responsabilă de oboseala cronică (burnout). El a apărut în revista Farmacia nr.1/2018. Farmacistul de spital este subnormat în foarte multe din unităţile sanitare din ţară: nu sunt angajaţi atâţia farmacişti de câţi e nevoie, din cauza mentalităţii eronate că farmacia nu aduce bani! Serviciul farmaceutic nu e valorizat, nu e contabilizat, nici în farmacia comunitară şi nici în farmacia de spital. Noi, farmaciştii, trebuie să fim sfătuitorii medicilor, circumstanţă care ar duce la contabilizarea muncii noastre, a efortului depus în fiecare zi.

Farmaciştii au constituit, în 2015, Sindicatul Naţional al Farmaciştilor din România, nucleul dur fiind format din cei activi în spitale. Am reuşit, în 2016, echivalarea salariului unui farmacist cu al unui medic de spital. Dar în 2018, când a intrat în vigoare Legea 153/2017, salariile medicilor au crescut, nu şi cele ale farmaciştilor. Există situaţii incredibile în anumite spitale: un farmacist are salariul mai mic decât un asistent de farmacie! Este umilitor!

Reporter Făclia: Şcoala de medicină din Cluj-Napoca are o bună reputaţie internaţională. Este şi Şcoala de farmacie de acelaşi calibru?

Farmacist Ioan Antofie: Este o şcoală de referinţă, într-adevăr, cu multe realizări. Eu sunt absolvent al şcolii bucureştene de învăţământ superior farmaceutic. Am absolvit Facultatea de Medicină şi Farmacie Militară din Bucureşti, în anul 1986. Am fost farmacist militar, până în anul 2003. În perioada 2000-2003 am fost şeful farmaciei Spitalului Militar din Cluj, iar din 2014 sunt farmacist şef la Spitalul CFR.

Reporter Făclia: Din partea cui au venit, în timp, aprecieri pentru munca robotitoare dar anonimă a farmaciştilor de spital?

Farmacist Ioan Antofie: Din partea celebrei Acad. Prof. Dr. Ana Aslan (1897-1988), de pildă. Farmacist primar Dr. Speranţa Prada, preşedinte al Fundaţiei „Ana Aslan”, prim vicepreşedinte al Sindicatului Naţional al Farmaciştilor din România, totodată şefa departamentului de femei din cadrul ANFSR, a lucrat cu doamna Academician Profesor Dr. Ana Aslan. Dânsa ne-a vorbit despre preţuirea deosebită de care se bucurau farmaciştii din partea prestigioasei specialiste în gerontologie.

***

Asociaţia Naţională a Farmaciştilor de Spital din România (ANFSR) a fost înfiinţată în anul 2007, la Cluj-Napoca, grupul fondatorilor fiind format din 24 de membri. Preşedinte fondator: farmacist primar Mariana Andrieş, farmacist şef la Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor”. ANFSR este membră a Asociaţiei Europene a Farmaciştilor de Spital – European Association of Hospital Pharmacists – EAHP (2013), Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate – ANMCS (2015), Federaţiei Farmaceutice Internaţionale – FIP (2015), European Cooperation in Science and Technology – COST (2016), şi Health and Bioeconomy Cluster – ROHEALTH (2018).

„Asociaţia Naţională a Farmaciştilor de Spital din România (ANFSR) acţionează susţinut pentru drepturile farmacistului de spital în primul rând, iar în al doilea rând pentru ca pacientul să fie asigurat că medicamentele pe care le primeşte sunt de bună calitate şi în concordanţă cu diagnosticul stabilit de medicul curant”, spune preşedintele ANFSR, farmacist primar Ioan Antofie.

Modelul de bune practici al farmacistului Ioan Antofie este centrul logistic de fabricare şi gestiune a medicamentelor şi dispozitivelor medicale de la Spitalul Universitar din Poitiers. Centrul este funcţional într-o clădire de 3 400 m² şi a fost proiectat de arhitecţi ai Chabanne & Partenaires. Este vorba de o nouă şi ingenioasă organizare, în care fiecare pol de activitate dispune de o echipă de farmacişti care consiliază şi reaminteşte regulile prescripţiei medicale, în respectul pentru indicaţiile unei optime folosiri a medicamentului şi a dispozitivelor medicale sterile. Informatizarea şi automatizarea echipamentelor asigură calitatea activităţii, buna gestiune a fluxurilor şi a stocurilor de medicamente magistrale produse în propria unitate, în special pentru serviciile de pediatrie şi pentru nou-născuţii prematur. Farmacia face şi doze nutritive pentru pacienţii care nu mai au capacitatea să se alimenteze pe cale orală. Întreg sistemul a fost gândit cu o protecţie specială la riscurile de contaminare microbiană şi o securitate a personalului şi a pacienţilor. Există în farmacia spitalului chiar şi un Spaţiu de Reflexie Etică.

Carmen FĂRCAȘIU

Citește și: Farmacist primar Ioan Antofie: Un medicament luat la întâmplare poate aduce prejudicii mai mari decât beneficiile (I)