Expoziție la MNIT: Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX

La Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (str. Constantin Daicoviciu nr. 2) va fi vernisată joi, 18 aprilie, ora 14:00, expoziția “Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX”.

În cadrul expoziției sunt prezentați, în ordine cronologică, fotografi renumiți din Transilvania: Veress Ferenc (1832-1916), Alexandru Roșu (1854-1913), Samoilă Mârza (1886-1967), Szabó Gábor (1905-1982) și Suba Zoltán (1911-2009), „fără a căror pasiune nu am avea astăzi parte de adevărate mărturii ale evenimentelor care au influențat atât de profund secolele XIX-XX” – după cum declară managerul MNIT, Felix Marcu.

Expoziția este organizată în parteneriat cu Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș din Baia Mare, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Complexul Muzeal Județean Bistrița-Năsăud și Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”. Fiecare dintre aceste muzee aduce în atenția publicului un fotograf renumit din Transilvania secolelor XIX-XX.

Ferenc Veress s-a născut la Cluj, în 1832. Ca adolescent, a studiat meșteșugul aurăritului la Aiud, unde a intrat în contact cu Miklós Zeyk, primul ardelean familiarizat cu procedeele fotografice ale lui Daguerre și Talbot. Activitatea lui Veress a fost sprijinită de unul dintre cei mai importanți oameni de cultură ardeleni, contele Imre Mikó, fondatorul Societății Muzeului Ardelean. Veress Ferenc a fost unul dintre primii intelectuali ardeleni care au militat pentru crearea unei comisii mixte, maghiaro-româno-săsești, cu rolul de a identifica toate personalitățile și monumentele culturale și istorice din patrimoniul celor trei etnii, care meritau să fie imortalizate prin fotografie. Fotograful clujean a participat cu primele sale experimente de fotografie color la Expoziția Mondială de la Paris, din 1889.

Alexandru Roșu, considerat primul fotograf bistrițean, și-a început activitatea în anul 1881, lăsând posterității un număr considerabil de fotografii, de la portrete ale fruntașilor memorandiști la grupuri, peisaje și aspecte ale orașului, multe considerate de specialiști ca inedite.

Fotograful Samoilă Mârza a intrat în istoria României cu apelativul de «Fotograful Unirii». Cele șase imagini surprinse de Mârza la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia, cu prilejul Marii Adunări Naționale, care a consfințit Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și a Maramureșului cu România, imagini unicat, sunt parte incontestabilă a tezaurului românesc. Aceste imagini sunt singurele care confirmă vizual întregirea României Mari, dar și evenimente ulterioare acestui moment: vizita generalului Berthelot la Alba Iulia, în 1919, construirea Catedralei Încoronării și încoronarea suveranilor României Mari la Alba Iulia, la 15 octombrie 1922.

Szabo Gábor a rămas în memoria făgărășenilor ca maestrul artei fotografice din zonă, în condițiile în care în Făgăraș activau în acea perioadă un număr impresionant de ateliere, raportat la dimensiunea urbei. Și-a început activitatea în anul 1936, iar aparatul său a surprins toate evenimentele importante din zonă, de aici și numărul mare de fotografii din perioadă.

Prin intermediul fotografiilor realizate în aproximativ patru decenii de activitate, Suba Zoltán poate fi considerat un «cronicar» al orașului Baia Mare, deoarece a imortalizat atât oamenii care au trăit aici și în localitățile din împrejurimi, cât și evoluția urbană a orașului. După preluarea puterii politice de către regimul comunist, pe lângă fotografiile-portret, peisajele din natură și imaginile cu orașul vechi, a realizat fotografii de reportaj având ca tematică diferite evenimente politice (1 mai, 23 august), sociale, culturale și sportive” – precizează organizatorii.

În cadrul vernisajului de joi, 18 aprilie, va avea loc și o prezentare a unui proces de fotografiere specific sfârșitului de secol XIX, cu un aparat foto de epocă.

Expoziția va putea fi vizitată până în 1 septembrie a.c.

M. TRIPON

Articole din aceeasi categorie