Exponatul lunii aprilie la Colecţia de Istorie a Farmaciei: Aurant Cortex

Citricele pătrund în Transilvania în secolul al XVII-lea, fiind încă mărfuri rare, de import, în secolul următor.

În anii 1750, la instituirea primelor măsuri sanitare austriece, portocalele, lămîile şi diverse condimente comercializate şi în farmacii, care erau mărfuri de tranzit, erau exceptate de la carantină la graniţele Transilvaniei. În 1793, Tobias Maucksch, proprietarul farmaciei în care ne aflăm, îl povăţuia pe fiul său, viitor farmacist, să ofere cadouri domnilor medici din oraş de Anul Nou: şase lămîi trebuiau oferite medicilor cu reputaţie, pe cînd cei lipsiţi de experienţă, care scriau puţine reţete, primeau doar trei.

Portocalele erau extrem de apreciate în farmacii, fiind folosit extrasul sau pulberile din coajă, ulei, sirop sau tincturi din coajă şi flori. Preparatele erau recomandate ca tonice, antispasmodice, şi pentru diferite afecţiuni ale stomacului, dar intrau şi în componenţa unor leacuri (şi a Elixirului Dragostei!) datorită aromei plăcute.

Colecţia de Istorie a Farmaciei din Cluj include 15 recipiente, din diferite materiale, pentru preparate obţinute din coaja sau florile “fructului de aur”, dovedind astfel popularitatea sa în vechile farmacii. Cel mai vechi recipient de acest tip este un vas din ceramică smălţuită cu signatura pictată “Syr. Aurant Cort.” (sirop din coajă de portocale), folosit în secolul al XVIII-lea în farmacia Velits din Turda.

Muzeograf dr. Ana-Maria GRUIA