Evocare maraton a marilor personalităţi româneşti din Ungaria cu contribuţii remarcabile la dezvoltarea patrimoniului cultural al umanităţii

Istoricul Maria Berenyi, director al Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria, a încântat publicul clujean venit la Festivalul Internaţional de Carte Transilvania (4-9 octombrie, Piaţa Unirii), prin informaţiile inedite cu care a presărat expunerea sa despre românii de mare renume din Ungaria, despre corifeii Şcolii Ardelene, Samuil Micu, Petru Maior şi Gheorghe Şincai, despre celebrul avocat şi patriot ardelean Emanuil Gojdu, despre testamentul acestuia şi patrimoniul Fundaţiei Gojdu, despre casele istorice ale românilor din Budapesta, ori despre impozantul „Pod cu lanţuri”, care traversează Dunărea, inaugurat în anul 1849, şi care a fost „construit cu contribuţia românilor”.

Invitată de onoare a manifestării culturale de la Cluj-Napoca, Maria Berenyi a prezentat auditoriului, alături de amfitrionii săi – prof. univ. dr. Cornel Sigmirean de la Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureş, prof. univ. dr. Ion Bolovan, prorector al Universităţii „Babeş-Bolyai”, jurnalistul Bogdan Stanciu de la revista „Sinteza” şi George Vasile Dâncu, directorul Editurii „Şcoala Ardeleană” – roadele unor cercetări extrem de valoroase despre românii din Ungaria care au avut remarcabile contribuţii la dezvoltarea patrimoniului cultural al umanităţii.

Prof. univ. dr. Ion Bolovan a evidenţiat, cu acest prilej, că Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria a elaborat opere substanţiale, are o producţie intelectuală remarcabilă, iar Maria Berenyi are harul de a aduna în jurul său o echipă de oameni de o calitate ireproşabilă, care a produs lucrări fundamentale pentru civilizaţia ungară.

„Maria Berenyi face totul cu onestitatea cercetătorului înzestrat cu vocaţie interdisciplinară. (…) Românii din Ungaria au produs lucruri extraordinare pentru cultura română şi pentru civilizaţia europeană”, a punctat universitarul clujean.

Referindu-se la eşecul diplomaţiei române în privinţa recuperării patrimoniului Fundaţiei Gojdu de către statul român, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean a subliniat că ilustrul avocat, născut la Oradea şi decedat la Budapesta, şi-a redactat testamentul în anul 1869, „act prin care a decis cum să se capitalizeze averea sa şi să se împartă comunităţii ortodoxe, în următorii 200 de ani”. “Ca fiu credincios al Bisericii mele, laud dumnezeirea, căci m-a făcut român” spunea Emanuil Gojdu. În anul 1870, Fundaţia Gojdu avea în contul său 200.000 de coroane, iar în 1918 dispunea, prin buna administrare a bunurilor, de 10 milioane de coroane.

„Azi, Pasajul Gojdu din Budapesta este un fel de Covent Garden (Londra), este zona de lux a Budapestei”, a arătat prof. univ. dr. Cornel Sigmirean.

Reproducem doar câteva dintre referinţele din discursul de la Cluj-Napoca al istoricului Maria Berenyi:

Corifeii Şcolii Ardelene – Samuil Micu (1745-1806), unul dintre principalii redactori ai “Lexiconului de la Buda”, Gheorghe Şincai (1754-1816), Petru Maior (1761-1821) – şi-au editat majoritatea operelor la Budapesta. Doi dintre ei, Samuil Micu şi Petru Maior, sunt înmormântaţi la Budapesta. *

Avocatul Emanuil Gojdu, prin sentimentele, prin manifestările sale politice, culturale ca şi prin celebrul său testament, a fost un om de excepţie, om al faptelor şi un bun român. El a trăit într-o perioadă dificilă, frământată de manifestări naţionale, pe care le-a înţeles în profunzimea lor şi a implicaţiilor lor pentru emanciparea românilor.

Gojdu frecventa salonul literar românesc care funcţiona în casa lui Atanasie Grabovschi din Pesta, unde oaspeţi obişnuiţi erau Petru Maior, Samuil Micu-Clain, Dimitrie Ţichindeal, Teodor Aaron, Damaschin Bojincă, Moise Nicoară, Zaharia Carcalechi, Ştefan P. Niagoi, Ioan Teodorovici, Eftimie Murgu, Petru Moaler Câmpianu, Andrei Mocioni, Constantin Lecca, Pavel Vasici, Partenie Cosma.

Gojdu a fost avocat stagiar timp de trei ani, după care şi-a deschis un birou de avocatură propriu. Gojdu a devenit în scurt timp cel mai căutat avocat din Pesta. Pledoariile lui erau publicate în presa de specialitate din ţară şi din străinătate, iar el era citat ca exemplu în faţa studenţilor la drept din Pesta şi din Bratislava. Spirit întreprinzător, Gojdu a ajuns foarte repede proprietar al unor depozite bancare considerabile, a cumpărat diverse imobile şi acţiuni la Pesta. În 1832, s-a căsătorit cu Anastasia Pometa, originară dintr-o familie macedoromână.

În testamentul din 4 noiembrie 1869, Emanuil Gojdu lasă o parte importantă a averii sale pentru înfiinţarea Fundaţiei Gojdu („Fundaţiunea lui Gozsdu” 1870–1952), menită să ajute cu burse studenţii români ortodocşi din Ungaria şi din Transilvania. Imobilele din strada Dob, strada Holló şi strada Király făceau parte din importanta moştenire a Fundaţiei. Fundaţia începe să funcţioneze la Budapesta, începând cu data de 23 aprilie 1870, patronată de Congresul Naţional Bisericesc din Ardeal (care a devenit apoi Mitropolia Ortodoxă din Ardeal). Printre bursierii Fundaţiei Gojdu îi găsim pe Traian Vuia, Octavian Goga, Constantin Daicoviciu, Petru Groza şi Victor Babeş. Fundaţia Gojdu a fost una dintre cele mai importante fundaţii din Imperiul Austro-Ungar. În a doua jumătate a secolului al 19-lea, cu sprijinul acestei Fundaţii s-a format o intelectualitate românească.

*

”Podul cu lanţuri” din Budapesta, care traversează Dunărea, inaugurat în anul 1849, a fost construit cu contribuţia românilor.Proiectul a fost extins considerabil, exclusiv prin fonduri personale, de către negustorul Gheorghe Sina, nobil care avea importante interese financiare şi imobiliare în oraş şi al cărui nume este înscris la baza fundaţiei de sud-vest a podului, pe partea dinspre Buda. Sina a contribuit şi la ridicarea Operei şi Teatrului Maghiar din Budapesta.

*

În secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, la Buda şi Pesta viaţa românească culturală, artistică, era deosebit de intensă. Românii au editat ziare literare şi culturale, au fondat asociaţii, societăţi literare, au sprijinit trupe de actori amatori. Atanasie Grabovschi (1779–1840) a deschis la Buda un salon literar, având printre invitaţii permanenţi pe Petru Maior, Samuil Micu-Clain, Gheorghe Şincai, Dinicu Golescu, Zaharia Carcalechi, Dimitrie Ţichindeal, Teodor Aaron, Damaschin Bojincă, Moise Nicoară, Eftimie Murgu, Emanuil Gojdu şi încă mulţi alţii. Proprietarul întreţinea relaţii strânse cu scriitorii din Moldova şi Ţara Românească, în special cu Dinicu Golescu. Cu timpul, mai mulţi studenţi români ai Universităţii din Pesta frecventau salonul Grabovschi, unde se purtau discuţii serioase de literatură, istorie, religie şi se ţineau conferinţe. Toţi scriitorii şi gânditorii mai renumiţi din acele timpuri s-au perindat prin acest salon. Aici s-a conturat şi a prins viaţă mişcarea naţională română din Pesta. Ideile celor care frecventau salonul au fost publicate în revista de literatură ”Biblioteca românească”.

*

Revista ”Familia”, fondată de Iosif Vulcan, îşi avea redacţia în imobilul situat pe strada Nyáry Pál nr.4 (colţ cu strada Váci), precum ne aminteşte placa în limbile română şi maghiară de pe clădire. La 9 martie 1866, în această revistă a apărut celebra poezie a celui mai mare poet al românilor, cu titlul „De-aş avea…”. Tânărul poet se numea pe atunci Eminovici, dar, la sfatul lui Vulcan, cel care l-a lansat ca poet, şi-a schimbat numele în Eminescu. Când Eminescu a murit, revista ”Familia” a publicat un număr în doliu, dedicat poetului.

*

Societatea „Petru Maior” şi revista literară „Luceafărul” îşi aveau sediul pe strada Veres Pálné nr.11, care se numea pe vremuri ”Copacul verde” (Zöldfa). Cel mai mare succes al societăţii se leagă de numele lui Octavian Goga şi de colaboratorii acestuia. În 1903–1904, Goga a locuit în acest imobil (et. III, ap. 23), şi între 1903–1904 a fost redactorul revistei.

*

Savantul Victor Babeş (personalitate al cărui nume îl poartă Universitatea ”Babeş-Bolyai”) şi-a început cariera ca asistent universitar la Facultatea de Medicină din Budapesta. A locuit în imobilul de pe strada Maria nr.10, în sectorul VIII din Budapesta.

*

Medicul stomatolog Dimitrie Nedelcu (1812 -1882), orginar din Lugoj (Timiş), a fondat Catedra de Stomatologie a Facultăţii de Medicină din Pesta, în 1844. A locuit în imobilul de la numărul 3, din Piaţa Szervita. A obţinut diploma de medic la Facultatea de Medicină din Pesta, iar specializarea în stomatologie a făcut-o la Viena.

*

Medicul Constantin Pomuţ – fratele faimosului generalul George Pomuţ, care în 1867 le-a cumpărat americanilor Alaska, de la ruşi – a fondat, în 1847, Catedra de Psihiatrie la Facultatea de Medicină din Budapesta.

Cercetătoarea Maria Berényi a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii ”Eötvös Loránd” din Budapesta (1983), este doctor în filologie al aceleiaşi universităţi (1986), iar din 2001 şi doctor în istorie al Universităţii ”Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Din 1993 conduce Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria, cu sediul la Gyula.

Printre studiile publicate de Maria Berényi se numără „Aspecte naţional-culturale din istoricul românilor din Ungaria. 1785-1918″ (1990), „Românii din Ungaria de azi în presa română din Transilvania şi Ungaria secolului al XIX-lea. 1821-1918. Documente” (1994), „Istoria Fundaţiei Gojdu. 1870-1952 / A Gozsdu Alapítvány története. 1870-1952″ (1995), „Cultură românească la Budapesta în secolul al XIX-lea” (2000), „Viaţa şi activitatea lui Emanuil Gojdu. 1802-1870 (2002), “Moştenirea lui Gojdu în oglinda presei române şi maghiare. 1995-2005 / Gozsdu öröksége a román és a magyar sajtó tükrében. 1995-2005” (2005), „Poveştile caselor. Români în Buda şi în Pesta / Tales of houses. Romanians in Buda and Pest / Mesélo házak. Románok Budán és Pesten” (2011, 2013), „Personalităţi marcante în istoria şi cultura românilor din Ungaria. Secolul XIX” (2013).

Maria Berenyi surprinde prin puterea sa de muncă, documentarea riguroasă, în cele mai mici detalii, dar şi prin deosebita sa modestie. A venit la Cluj-Napoca precum un globe-trotter tenace, cu rucsacul în spate, şi cu o deschidere excepţională spre dialog, gata să răspundă tuturor întrebărilor publicului.

Carmen FĂRCAȘIU

Articole din aceeasi categorie