Eurodeputatul Daniel Buda avertizează: Ne este refuzat accesul în spaţiul Schengen în baza unor false argumente

Europarlamentarul Daniel Buda atrage atenţia într-un interviu acordat ziarului Făclia asupra ritmului lent al procesului de absorbţie a fondurilor structurale şi a întârzierilor înregistrate în cadrul acestui proces. Eurodeputatul PPE spune că, deşi suntem în cel de-al patrulea an al noii perioade de programare, rata de absorbţie a finanţărilor europene este una extrem de scăzută. Totodată, Daniel Buda vorbeşte despre refuzul unor ţări precum Germania şi Olanda legat de accesul României în spaţiul Schengen, arătând că aderarea ţării noastre la această zonă de circulaţie liberă nu constituie doar un drept al ţării noastre, ci şi o obligaţie a Uniunii Europene.
Rep: Domnule eurodeputat Daniel Buda, recent, judeţul Cluj a fost vizitat, la iniţiativa dumneavoastră, de o delegaţie formată din membri ai Comisiei REGI din Parlamentul European? De ce aţi propus ca vizita de lucru să aibă loc în această parte a României?
Eurodeputat Daniel Buda: Am propus ca vizita de lucru să aibă loc în regiunea de Nord-Vest a Transilvaniei, respectiv în judeţul Cluj, deoarece acest judeţ se remarcă prin multiplele proiecte de succes realizate din bani europeni, având un procent ridicat de absorbţie a fondurilor europene. Am dorit ca prin intermediul acestei vizite de lucru, colegii mei din Parlamentul European şi reprezentanţii Comisiei Europene să cunoască modele de succes privind atragerea şi gestionarea fondurilor europene tocmai pentru a demonstra că şi în România există exemple de bune practici, care pot fi multiplicate şi la nivelul celorlalte regiuni care au în prezent un nivel mai scăzut de absorbţie a fondurilor europene.
Rep: Care au fost principalele concluzii desprinse în urma celor trei zile de vizită la Cluj?
Daniel Buda: Programul delegaţiei a inclus o serie de vizite la centre de cercetare, obiective turistice precum şi la alte proiecte realizate cu sprijinul finanţărilor europene. Astfel, reprezentanţii Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European au văzut rezultatul concret al absorbţiei fondurilor europene în judeţul Cluj, având ocazia de a vizita IMOGEN – Institutul clujean de Cercetare Medicală, Centrul de Cercetare şi Tehnologii Avansate pentru Energii Alternative “CETATEA”, Cluj Innovation Park, TETAROM şi Salina Turda.
Am avut dezbateri pe parcursul celor trei zile, la care au participat beneficiarii acestor fonduri, respectiv reprezentanţii autorităţilor publice locale, judeţene şi naţionale, care au avut prilejul să ne transmită problemele cu care se confruntă. De asemenea, la Instituţia Prefectului Judeţului Cluj a avut loc un schimb de opinii între Comisarul European pentru Dezvoltare Regională, doamna Corina Creţu, reprezentanţii Comisiei REGI a Parlamentului European şi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi centrale, ai mediului de afaceri. Dezbaterile s-au axat pe teme privind implementarea legislaţiei europene şi a celei naţionale, precum şi procedurile de accesare a fondurilor europene.
Principala concluzie desprinsă în urma dezbaterilor este ritmul lent al procesului de absorbţie a fondurilor structurale şi întârzierile înregistrate în cadrul acestui proces. Având în vedere că suntem în cel de-al patrulea an al noii perioade de programare, rata de absorbţie a finanţărilor europene este una extrem de scăzută. A fost subliniată încă o dată birocraţia excesivă care îngreunează procesul de absorbţie şi care este amplificată de autorităţile din România.
Este foarte important ca România să crească ritmul de accesare al banilor europeni. Am pierdut 3 ani de zile din actualul exerciţiu financiar şi o bună oportunitate de a accesa o mare parte din aceste fonduri. În prezent, statele europene net contributoare, care cotizează la bugetul european sume mai mari decât cele primite, îşi vor pune, pe bună dreptate, întrebarea: de ce să mai acordăm aceste fonduri dacă ţările net beneficiare, precum România, nu reuşesc să le absoarbă?
Rep: În ce măsură cele constatate de europarlamentari pot face obiectul unor demersuri la nivelul legislativului european precum şi la nivelul autorităţilor naţionale pentru ca România să profite din plin de pe seama politicii de coeziune?
Daniel Buda: Aşa cum a menţionat şi colegul meu, domnul Lambert van Nistelrooij, România nu a luat măsuri concrete pentru a putea accesa mai uşor fondurile europene, ceea ce alte state membre, precum Polonia, au făcut. Un demers ce ar trebui continuat pentru a ajunge la un rezultat pozitiv este cel al regionalizării. Trebuie consolidate regiunile tocmai pentru a putea coagula mai multe resurse care să fie distribuite uniform în interiorul fiecărei astfel de regiuni, în aşa fel încât să fie asigurată prosperitatea şi la nivelul unităţilor administrative teritoriale mai puţin dezvoltate.
Rep: Unii dintre membrii delegaţiei au încercat să arate că lipsa procesului de regionalizare în România ar îngreuna absorbţia fondurilor UE. De ce în exerciţiul financiar european trecut, când România a atras peste 90 la sută din fonduri, acest aspect nu a constituit o problemă, iar în actualul exerciţiu este indicat drept obstacol?
Daniel Buda: Probabil că există o percepţie greşită în ceea ce priveşte reuşita României în exerciţiul financiar trecut din punctul de vedere al absorbţie fondurilor europene. Nu ştiu în ce măsură poate fi considerată o reuşită faptul că nivelul absorbţiei prin Programele Operaţionale 2007 – 2013 a fost de 90% în martie 2017. Din punctul meu de vedere, este mai mult decât îngrijorător faptul că în 10 ani am reuşit să atingem pragul de 90%. Iar dacă ne referim la actualul exerciţiu financiar, trebuie să ne amintim faptul că în martie 2017, am avut 0% absorbţie pentru 23 de miliarde de euro pe care le avea România la dispoziţie, iar în prezent, gradul de absorbţie pentru exerciţiul financiar 2014-2020, este de sub 1%. Având în vedere aceste statistici îngrijorătoare, sunt de părere că poate fi desprinsă următoarea concluzie: lipsa regionalizării şi birocraţia excesivă au îngreunat puternic procesul de absorbţie a fondurilor europene.
De altfel, doamna comisar Corina Creţu a şi precizat în cadrul intervenţiilor sale că, în situaţia în care autorităţile de la Bruxelles vin cu 200 de pagini de regulamente care vizează absorbţia fondurilor europene, de ce statul membru adaugă încă 1000 de pagini pe care trebuie să le respecte un potenţial beneficiar? Preocuparea majoră pe care o avem în momentul de faţă este aceea de a simplifica procedurile existente la nivel naţional, cât şi la nivelul Uniunii Europene.
Trebuie să facem eforturi pentru a creşte ritmul de accesare a acestor fonduri, astfel încât banii europeni să ne aducă rezultate concrete: autostrăzi, o infrastructură medicală mai bună, canalizare şi alte investiţii care să contribuie la dezvoltarea ţării noastre. Aceste finanţări ne vor ajuta să aducem nivelul de trai din ţări precum Germania, Italia şi Franţa în România.
Rep: În ce măsură ieşirea Marii Britanii din UE va influenţa politica de coeziune?
Daniel Buda: În plenul Parlamentului European de la Strasbourg a avut loc o dezbatere pe tema stadiului actual al negocierilor cu Marea Britanie în contextul BREXIT. La dezbatere au participat atât preşedintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker, cât şi domnul Michel Barnier, negociatorul şef pentru BREXIT. Domniile lor au subliniat faptul că viitorul este încă unul incert şi că nu s-au făcut progrese suficiente şi necesare până la acest moment. Cu toate acestea, prioritatea rămâne protecţia drepturilor cetăţenilor, fiind esenţial ca procesul de negociere să fie guvernat de principii comune.
În ceea ce priveşte domeniul financiar, este evident că ieşirea Marii Britanii va afecta semnificativ bugetul Uniunii, dat fiind faptul că vorbim de o ţară net contributoare. La ora actuală, există deficienţe de comunicare în ceea ce priveşte partea financiară, drept urmare nu ne putem pronunţa asupra măsurii în care BREXIT-ul va influenţa politica de coeziune. În mod cert, va exista un impact asupra acestei politici, dar şi asupra Politicii Agricole Comune, însă cele 27 de state membre au datoria de a reacţiona, în sensul în care vor trebui să ia în calcul şi varianta suplimentării contribuţiilor naţionale.
Rep: Nu peste mult timp vor începe discutiile pe tema viitorului exerciţiu financiar european. Ce aşteptări are România de la viitoarea programare financiară şi cum ar trebui să acţioneze pentru a nu pierde din fonduri?
Daniel Buda: În contextul unui proces lent de absorbţie, România riscă să nu beneficieze într-o măsură la fel de mare ca în exerciţiile financiare anterioare de fonduri europene. Ritmul lent al acestui proces, coroborat cu negocierile UE-Marea Britanie, va avea o influenţă nefastă pentru dezbatearea viitoarei programări financiare. Guvernul României trebuie să fie conştient de aceste aspecte şi să urgenteze de îndată procedurile pentru accelerarea procesului de absorbţie. Având în vedere că România este o ţară net beneficiară a fondurilor europene, situaţia actuală rămâne una extrem de îngrijorătoare.
Rep: Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a menţionat recent că România şi Bulgaria trebuie să facă parte din Schengen, însă ţări ca Germania şi Olanda au spus că încă nu este momentul. Cum vedeţi acest lucru şi ce şanse reale avem să intrăm în Schengen?
Daniel Buda: Consider că cel mai important lucru declarat de domnul preşedinte Juncker în cadrul discursului privind Starea Uniunii a fost faptul că s-a referit la aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, recunoscând dreptul acestora de a face parte din zona de circulaţie liberă din Europa.
Nu doar o dată m-am pronunţat în favoarea aderării României la spaţiul Schengen şi mi-am exprimat nemulţumirea în plenul Parlamentului European faţă de nedreptatea ce i se face României.
Frontierele României îndeplinesc toate condiţiile tehnice impuse de Uniunea Europeană, fapt recunoscut de toţi responsabilii de resort. România este în acelaşi timp un furnizor de securitate şi stabilitate, atât pentru regiune, cât şi pentru întreaga Uniune. Cu toate acestea, în mod nejustificat, ne este refuzat accesul în spaţiul Schengen de state membre precum Germania şi Olanda în baza unor false argumente. Neaderarea ţării noastre la spaţiul Schengen determină concurenţa neloială între firmele româneşti şi cele străine, fiind astfel grav afectată circulaţia mărfurilor şi, implicit, bunăstarea cetăţenilor români. România trebuie să se bucure de toate drepturile recunoscute celorlalte state membre ale Uniunii, iar aderarea la spaţiul Schengen nu constituie doar un drept al ţării noastre, ci şi o obligaţie a Uniunii Europene!
Interviu realizat de Cosmin PURIŞ