Dr. Paula IVAN: Toate documentele din Arhivele de la Cluj sînt valoroase şi merită orice efort pentru a le face să dăinuie

Arhivele de la Cluj adăpostesc peste 18 km de documente şi „fiecare document spune o poveste despre trecut”. De aceea, declară dr. Paula Ivan, şef Serviciu Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale, „ca arhivist clujean afirm cu toată convingerea că toate documentele noastre sînt valoroase şi merită orice efort pentru a le face să dăinuie”.

– Directorul general al Arhivelor Naţionale ale României, Ioan Drăgan, spunea la un  moment dat, într-un interviu, că ANR adăpostesc 325.000 de metri liniari de documente, ”adică 325 de kilometri de acte, dosar lîngă dosar, filă lîngă filă”. Cîte documente se păstrează la Arhivele din Cluj?

– La Serviciul Judeţean Cluj al Arhivelor Naţionale se păstrează 18478,26 ml de documente, adică 18,5 km de acte, grupate în peste 1700 de fonduri şi colecţii arhivistice.

– Ce tipuri de documente adăposteşte SJAN Cluj?

– SJAN Cluj adăposteşte o paletă largă de fonduri arhivistice ale: instituţiilor centrale şi teritoriale ale administraţiei – instituţii centrale şi instituţii teritoriale ale organelor centrale, comitate, scaune, districte, prefecturi, preturi, notariate cercuale, primării orăşeneşti, primării comunale şi sfaturi populare; instituţii judecătoreşti, de procuratură şi sistemul penitenciar; instituţii de învăţămînt superior şi de cercetare, liceale, gimnaziale, şcoli generale şi civile, învăţămînt primar, profesional şi confesional; instituţii economice şi financiare – bresle şi corporaţii, instituţii economico-financiare coordonatoare, inspectorate de statistică, fabrici şi întreprinderi, unităţi de credit şi bănci, unităţi cu profil agricol şi silvic, cooperative; instituţii, societăţi, asociaţii de cultură; instituţii de cult; organizaţii politice şi obşteşti; instituţii de sănătate; instituţii de păstrare a ordinii publice şi unităţi militare; fonduri familiale şi personale.

– Ce perioadă istorică este cel mai bine reprezentată în SJAN Cluj?

– Cum este şi firesc, cea mai bine reprezentată documentar este perioada modernă şi contemporană, cînd documentele scrise abundă în toate domeniile de activitate şi în viaţa privată.

– Care sînt cele mai vechi documente aflate în Arhivele de la Cluj?

– Cele mai vechi documente păstrate în Arhivele din Cluj datează din sec. al XIII-lea şi fac parte din fondurile arhivistice Primăria oraşului Bistriţa (1291) şi Primăria oraşului Dej (1286).

– Care sînt cele mai valoroase documente păstrate la Arhivele din Cluj şi ce anume dă valoare acestor documente?

– Ca arhivist clujean afirm cu toată convingerea că toate documentele noastre sînt valoroase şi merită orice efort pentru a le face să dăinuie; însă, ca să nuanţez puţin, valoarea documentului este dată de o serie de criterii acceptate, legate de vechime, unicitate, calitatea informaţiei pe care o deţin şi impact.

Fireşte că documentele medievale, de secol XIII-XIV sînt inestimabile, pentru că fac lumină în trecutul îndepărtat şi ne ajută să reconstituim o perioadă mai săracă în surse. Fiecare document spune o poveste despre trecut, cu cît sînt mai vechi,  cu atît sînt mai valoroase. Dacă în istoria contemporană evenimentele pot fi reconstituite pe baza unei palete largi de surse, pentru perioadele vechi fiecare document este unic. De asemenea, valoroase sînt şi documentele care oferă informaţii importante în evaluarea unui fenomen social sau a unor evenimente, indiferent de perioada cînd au fost redactate. În cele din urmă, evaluarea valorii unui document rămîne o înteprindere subiectivă, pentru că vom da greutate întotdeauna informaţiei care ne interesează şi vom considera că un document este valoros dacă el răspunde nevoii noastre de a cunoaşte.

– Există în Arhivele clujene documente… unicat pe plan european?

– Nu am realizat pînă acum un astfel de demers, dar este evident că documentele create de instituţiile centrale din Transilvania conţin informaţii importante în contextul evoluţiei politice şi economice la nivel european. Aici merită semnalate şi documentele care fac parte din fondurile familiale şi personale începînd din sec. al XIV-lea.

– Care este situaţia în ce priveşte fondurile şi colecţiile provenind de la fostul PCR?

– Fondurile PCR, de cca. 3000 ml, au fost preluate la Arhivele din Cluj în iulie 1990. Din întreaga cantitate preluată poate fi cercetată la sala de studiu cam 80%, pentru restul se continuă prelucrarea arhivistică, dar datorită numărului mic de angajaţi, demersul este anevoios şi de durată.

În ultimele două decenii aceste fonduri arhivistice au fost de multe ori în atenţia publicului datorită curentului de „sondare” a trecutului comunist, dar şi datorită nevoii de reconstituire a realităţilor regimului totalitar de tip sovietic. Acest interes s-a materializat în numeroase lucrări de specialitate, lucrări de licenţă, masterat şi doctorat, privind regimul comunist din România şi aspectele sale locale.

După 1989, istoriografia românească începe să abordeze şi subiecte legate de rezistenţa anticomunistă sub toate aspectele sale, în primul rînd prin recuperarea memoriei victimelor regimului totalitar, a celor care s-au opus acestuia în demersuri individuale sau de grup şi au fost reprimaţi cu o sălbăticie care a înfiorat lumea democratică. Pe lîngă mărturiile victimelor, istoricii au „descoperit” şi materialul documentar care susţine existenţa rezistenţei, ţinut pînă în 1989 la „fondul secret” şi care după revoluţia din decembrie a fost pus la dispoziţia celor interesaţi.

În această situaţie se găsesc şi documentele de la poliţie, jandarmerie, penitenciare, păstrate la Arhivele din Cluj şi care au fost puse la dispoziţia cercetătorilor fără restricţie, prin sala noastră de studiu.

În acest fel s-a putut demonstra că în Regiunea Cluj au luat fiinţă şi au activat timp de aproape două decenii, după al doilea război mondial, numeroase grupuri de rezistenţă armată, dar şi persoane care individual au spus un NU hotărît unui regim criminal impus de la Moscova, sub presiunea tancurilor sovietice.

– Ce „zonă de interes” este mai slab reprezentată în Arhivele din Cluj?

– După datele de la sala de studiu, cele mai puţin solicitate de cercetătorii care ne trec pragul sînt documentele scrise în paleografii, altele decît cea latină şi maghiară (datorită barierei de limbă), conscripţiile şi urbariile, inspectoratele geologice şi arhiva de întreprinderi.

– Cîţi solicitanţi are anual SJAN Cluj?

– Solicitanţii SJAN Cluj se împart, în mare, în trei categorii: cercetătorii, care frecventează sala de studiu şi care apelează la serviciile noastre în scop de cercetare şi documentare; petenţii, care prin biroul de relaţii cu publicul ne solicită eliberarea unor acte doveditoare salariale, de vechime în muncă, patrimoniale, etc., şi instituţiile creatoare şi deţinătoare de arhivă şi operatorii economici autorizaţi în servicii arhivistice, cu care colaborăm în baza atribuţiilor noastre legate de îndrumarea şi controlul activităţilor arhivistice pe raza judeţului Cluj.

În anul 2014 am avut 411 cercetători la sala de studiu, cărora le-au fost servite pentru consultare 11.430 de unităţi arhivistice, însumînd peste un milion de file de documente şi 158 de role microfilm, cu o frecvenţă medie zilnică de 15 persoane pe zi. De asemenea, am realizat controale şi instruiri la zeci de unităţi creatoare şi deţinătoare de documente şi am colaborat cu cei patru operatori economici autorizaţi în servicii arhivistice din judeţul nostru.

La aceste activităţi se adaugă peste 200 de persoane care ne-au vizitat instituţia, în primul rînd elevi şi studenţi.

– Care este procentul cetăţenilor străini care consultă arhivele clujene?

– Din numărul total de cercetători în 2014, 57 au fost cetăţeni străini (majoritatea din Ungaria), ale căror teme de studiu s-au bazat pe materialul documentar păstrat în depozitele noastre.

– Din ce domenii sînt documentele cele mai solicitate?

– Documentele cele mai solicitate la sala de studiu diferă de la an la an, în funcţie de eventualele proiecte de cercetare derulate de universităţi sau instituţii de cercetare, sau lucrări ştiinţifice aflate în pregătire. În acest an, pe primele locuri se află colecţia de documente medievale, matricole de stare civilă, fondurile familiale şi colecţiile Mike Sandor, Scrisori din primul război mondial etc.

– Digitalizarea arhivelor: în ce stadiu se află SJAN Cluj?

– La capitolul digitalizare am rămas în urmă faţă de tendinţele la nivel european, însă îmbucurător este faptul că SJAN Cluj a fost inclus într-un proiect important, numit „Digitalizarea documentelor medievale din Arhivele Naţionale ale României”, implementat de Universitatea din Bucureşti, în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Arhivele Naţionale ale Norvegiei. Obiectivul general al proiectului constă în digitalizarea tuturor documentelor medievale, anterioare anului 1600, păstrate în Arhivele Naţionale ale României şi crearea unei baze de date.

– Cît de bune sînt condiţiile de păstrare a documentelor la Arhivele clujene? 

– Condiţiile de păstrare a documentelor sînt relativ bune, cu excepţia documentelor depozitate în trei clădiri vechi de la sediul nostru central, aflate într-o stare avansată de degradare. Aici, datorită gradului ridicat de umiditate şi stării precare a zidurilor, documentele vin în contact cu factori externi nocivi, care le periclitează existenţa. Prin urmare, s-au făcut eforturi deosebite din partea factorilor de decizie pentru dotarea cu rafturi metalice a depozitului nostru de la Palatul Clujana (ce corespunde, ca  şi condiţii de păstrare, standardelor europene), iar documentele aflate în pericol vor fi mutate în cel mai scurt timp în depozitele nou amenajate. Acţiunea de mutare, în condiţiile unui personal subdimensionat, va fi una de durată, dar avem convingerea că vom reuşi.

– Cîţi angajaţi are în prezent SJAN Cluj?

– În acest moment SJAN Cluj are 19 angajaţi în 3 locaţii cu activitate permanentă şi 10 imobile deţinute, faţă de un efectiv de 23 de angajaţi în 2010. Numărul lor este insuficient pentru a acoperi în condiţii optime toate activităţile specifice, pe linie de arhivă, la nivelul întregului judeţ. Responsabilităţile au crescut an de an şi fiecare zi aduce noi şi noi provocări, cărora ne străduim să le facem faţă cu competenţă şi profesionalism, dar este evident că se impune stringent recrutarea de personal.

– În ce constă activitatea unui arhivar şi în ce constă activitatea unui arhivist?

– La SJAN Cluj avem 16 funcţionari publici (consilieri, inspectori şi referenţi) şi 3 angajaţi contractuali. Angajaţii cu studii superioare sînt denumiţi generic „arhivişti”, iar cei cu studii medii, „arhivari”.

Activitatea unui arhivist clujean constă în prelucrarea arhivistică a fondurilor şi colecţiilor deţinute, activitate la sala de studiu şi relaţii cu publicul, secretariat, îndrumare şi control de specialitate la instituţii, relaţia cu operatorii economici autorizaţi, activitate la depozitul de arhivă, restaurare şi conservare, valorificare a materialului documentar, adică aproape tot. Arhivarii sînt implicaţi în activităţi de complexitate mai redusă: soluţionarea cererilor, tehnoredactare, sistematizare depozit, transport şi corespondenţă.

– Dvs de cînd lucraţi la Arhivele Naţionale şi care este domeniul de competenţă?

– Am absolvit Facultatea de Istorie-Filozofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, am urmat cursurile de studii aprofundate în Istorie contemporană şi relaţii internaţionale în cadrul aceleiaşi facultăţi, iar din anul 2011 sînt doctor în istorie cu o lucrare privind „Rezistenţa armată anticomunistă din Munţii Apuseni în memoria colectivă (1948-1958)”. Sînt angajată în Arhive din anul 1994, de la terminarea facultăţii. Pentru că m-am specializat în istorie contemporană şi în concret pe istoria perioadei comuniste, la locul de muncă m-am implicat în principal în prelucrarea fondurilor arhivistice provenite de la fostul PCR Cluj şi pe valorificarea în expoziţii şi studii de specialitate a documentelor referitoare la rezistenţa anticomunistă în Munţii Apuseni.

– În afara Arhivelor…?

– În afara Arhivelor sînt prietena cea mai bună a fetiţei mele, alături de care îmi retrăiesc copilăria, sînt pasionată de literatură şi îndrăgostită de limba română, îmi place să călătoresc şi mă bucur de prieteni. Adică, un om obişnuit, avid de normalitate.

M. TRIPON