Din nou despre Frăţia Ortodoxă Română

•  Mircea Popa vine cu lămuriri •

În 23 iunie a.c., Mitropolia Clujului anunţa, printr-un comunicat de presă, înfiinţarea (de fapt, reactivarea) Frăţiei Ortodoxe Române, ca „asociaţie prin excelenţă a mirenilor”, care „va promova ideea de spiritualitate creştină şi cultura religioasă activă, prin organizarea de cursuri speciale pe teme religioase, dezbateri, conferinţe şi simpozioane, procesiuni, pelerinaje şi excursii la locurile sfinte şi mînăstirile cele mai importante ale creştinătăţii, prin editarea de cărţi, reviste şi pliante în sprijinul unei cît mai bune cunoaşteri a normelor de viaţă creştine şi a trecutului de luptă şi afirmare a Bisericii noastre”.

În acelaşi comunicat era prezentat şi un comitet de iniţiativă pentru reactivarea FOR, format din 15 intelectuali clujeni, între care: prof. univ. dr. Andrei Marga, acad. prof. univ. Nicolae Edroiu, prof. univ. dr. Mircea Popa, prof. univ. dr. Radu Munteanu, prof. univ. dr. Ovidiu Pecican, prof. univ dr. Radu Solovastru, acad. prof. univ. dr. Horia Colan, prof. univ. dr. Marius Traian Bojită, acad. prof. univ. dr. Marius Porumb, prof. univ. dr. Oliviu Pascu ş.a.

„Frăţia Ortodoxă Romană este gîndită ca un for de dezbatere publică, ca un mijloc de comunicare cu publicul larg, ca o modalitate de implicare a tuturor la bunul mers al treburilor comunităţii creştine, cu accentul pus pe ideile solidarităţii şi moralei creştine, pe sublinierea identităţii noastre în lumea Orientului ortodox şi a Occidentului catolic şi protestant, pe deschiderile cît mai largi sub raport ecumenic, pentru instaurarea principiilor creştine în bunul mers al societăţii de fiecare zi” – se mai preciza în comunicatul remis presei de Mitropolia Clujului.

La o zi de la publicarea intenţiei de reactivare a Frăţiei Ortodoxe Române, unul dintre intelectualii din comitetul de iniţiativă era acuzat de colaborare cu Securitatea, iar alţi trei se „lepădau”, cîteva zile mai tîrziu, de asociaţie. Potrivit Hotnews, Radu Munteanu, rector al Universităţii Tehnice, „nu s-a înscris în nici un comitet, nu a semnat nici o adeziune la o astfel de organizaţie, şi nu ştie cu exactitate despre ce este vorba”.

Într-o declaraţie tot pentru Hotnews, Ovidiu Pecican susţine că „nu doar că nu a aderat formal la o astfel de iniţiativă, dar a avut obiecţii serioase la adresa ei” („Eu am trimis chiar o scrisoare către Mitropolie, în care aduceam serioase obiecţii la o astfel de iniţiativă. În primul rînd, mi se pare o denumire neinspirată, apoi sînt chestiuni de fond, din statut, cu care nu pot fi de acord. Formal, nu am semnat nimic, dar nici nu am dezavuat demersul. Nu înţeleg de ce apar într-o declaraţie publică, dar nici nu neg dreptul Bisericii Ortodoxe de a se organiza cum crede ea de cuviinţă”). În ceea ce-l priveşte, Radu Solovastru, rectorul Universităţii de Artă şi Design, declară şi el pentru Hotnews că nu a semnat nici o adeziune, că doar a fost contactat la un moment dat, „mai demult”, dar că „nu s-a stabilit nimic concret”.

„Nu am semnat nici o adeziune la astfel de iniţiative, şi nu am participat la nici o discuţie în această privinţă”, avea să precizeze, după cei trei, Andrei Marga. Acesta adăugă, într-o „dezminţire” dată publicităţii în 27 iunie că: „soluţiile la problemele României nu se afla nicidecum în trecut; abordarea problemelor religiei nu are alternativă la ecumenism; imaginea asupra lui Iisus şi asupra creştinismului este schimbată complet, graţie cercetărilor istorice, biblice, teologice din ultimele decenii, încît relaţia dintre cultură şi religie se pune în termeni complet noi în epoca de faţă”.

Mai mult decît aceste deziceri de Frăţia Ortodoxă Română, pe ici pe colo (mai în presă, mai pe lîngă) s-au făcut asocieri între această asociaţie şi Frăţiile de Cruce.

Contactat telefonic la sfîrşitul săptămînii trecute, prof. Mircea Popa a promis lămuriri asupra statutului asociaţiei şi asupra neînţelegerilor create. Într-un text remis ieri dimineaţa redacţiei noastre, profesorul clujean precizează: „Am înţeles din dezbaterile apărute în presă clujeana că iniţiativa noastră a stîrnit numeroase intervenţii şi chiar unele rezerve. În unele cazuri ne facem răspunzători de faptul că nu am realizat o colaborare mai strînsă cu unii dintre membrii Comitetului de iniţiativă, în acest sens făcîndu-mi mea culpa faţă de domnul prof. Andrei Marga. Cu excepţia d-lui Ovidiu Pecican, pe care urma să-l contactăm, d-nii Solovastru şi Munteanu au fost la curent cu demersurile noastre, unul semnînd chiar comunicatul în cauză, celălalt fiind de faţă la şedinţa din toamnă a Comitetului de iniţiativă. Neaflîndu-mă în urbe la ora aceasta, nu pot răspunde aici la toate întîmpinările care  s-au ivit, urmînd ca acest lucru să-l fac ulterior”.

Referitor la asociaţia propriu-zisă, Mircea Popa declară: „E vorba de o asociaţie non-profit, compusă numai din mireni, avînd drept scop principal susţinerea iniţiativelor şi acţiunilor Bisericii Ortodoxe Române, intensificarea propagandei creştine, menite a implementa un stil de viaţă şi o conduită publică corespunzătoare în raporturile interumane, ca şi sporirea într-ajutorării sociale şi religioase la toate nivelele şi în toate clasele şi ramurile vieţii sociale. Titulatura şi modelul FOR a fost asociaţia cu acelaşi nume, care, în perioada 1933-1939, a funcţionat la Cluj sub conducerea profesorului universitar Sextil Puşcariu, cu binecuvîntarea şi patronajul Mitropolitului Clujului,Vadului şi Feleacului, Nicolae Ivan. Asociaţia de care vorbim a organizat o serie întreagă de acţiuni cultural-ortodoxe, aduse la cunoştinţa publicului prin intermediul revistei Mitropoliei „Renaşterea”. FOR a ţinut în fiecare an şi cîte un congres cu caracter creştin în oraşele Cluj, Sibiu, Oradea, Caransebeş ,Tîrgu Mureş, influenţînd, în mod pozitiv, viaţa cultural-religioasă din Transilvania de atunci,  printr-o propagandă şi o activitate bine chibzuită. Din comitetul de iniţiativă al FOR şi din conducerea acestuia au făcut parte personalităţi de renume ale Clujului universitar interbelic, precum Ion Lupaş, Victor Papilian, George Bogdan-Duică, Iuliu Haţieganu, Silviu Dragomir etc., avîndu-l ca secretar pe energicul şi activul Ion Mateiu. De curînd, filologul clujean Gabriel Vasiliu a adunat într-un frumos volum conferinţele şi rapoartele ţinute cu acest prilej de Sextil Puşcariu, volum prefaţat de preşedintele Consiliului Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, dl. prof. univ. Andrei Marga, care s-a dovedit foarte documentat în activitatea din cadrul FOR, depusă de primul rector al universităţii clujene”.

În ceea ce priveşte intenţiile noii Frăţii Ortodoxe Romane, Mircea Popa o prezintă ca o nouă societate cultural-ortodoxă, care să aibă menirea de a activa în sînul societăţii civile pentru o nouă resurecţie spirituală la nivel creştin.

„Opinia noastră este că rolul Bisericii în această etapă de tranziţie trebuie să crească şi să se întărească, avînd în vedere că lumea noastră de astăzi este traversată de numeroase îndoieli, incertitudini şi chiar momente de derută, care ar putea fi prevenite sau înlăturate printr-o acţiune comună a factorilor care compun viaţa noastră de astăzi şi în special a Bisericii.

Concepem noua asociaţie ca un for eminamente dezbatativ, în vederea redefinirii morale şi sociale a omului contemporan. Dacă Biserica acţionează cu mijloace specifice în viaţa de fiecare zi a omului contemporan, FOR îşi propune să diversifice şi să amplifice modul de influenţă al Bisericii în lumea contemporană, propunînd o plajă mai largă de metode şi mijloace participative în vederea întăririi moralei şi spiritului creştin al vieţii. Asociaţia noastră îşi propune, de fapt, recuperarea demnităţii spirituale a omului contemporan, racordului la valorile creştine, ale credinţei în general. A trăi viaţa ca pe o slujire a Binelui şi a Dreptăţii, a fi mult mai atent la nevoile semenului tău, la dorinţele şi aspiraţiile acestuia, înseamnă a contribui în mod mai accentuat la înlăturarea Răului care ne înconjoară, risipind singurătatea şi izolarea în care sîntem obligaţi să trăim.

Conferinţele pe care le avem în vedere, discuţiile pe teme religioase, simpozioanele, pelerinajele la locurile sfinte etc., şi alte forme de acest fel ne vor ajuta să ne cunoaştem mai bine, să trecem mai uşor peste dificultăţile individuale şi colective. Ele vor duce, în cele din urmă, la o fortificare a sufletului, la redobîndirea componentei vieţii morale (tot mai mult abandonate de unii din membrii societăţii, datorită presiunii exercitate de „capitalismul sălbatic” de care am avut parte în ultimii ani) a unei etici superioare absolut necesare în vălmăşagul de libertinaje prea ostentativ afişate de unele posturi de televiziune sau de unele reviste, care ne poluează şi ne maculează viaţa, în dauna dimensiunii culturale a spiritului contemporan. Vom acorda cu precădere atenţia noastră tineretului şcolar, prea influenţat uneori de un mod de existenţa parazitar sau care nu cadrează cu normele societăţii civile; în aceeaşi măsură vom întări rolul creştin al familiei şi al solidarităţii interumane. Vom sprijini predarea religiei în şcoală şi a rolului de îndrumător şi misionar al fiecărui paroh. Membrii FOR vor contribui astfel la implementarea unui mod de viaţă şi a unui spirit caritabil care sperăm să dea şi rezultatele dorite”.

Tot Mircea Popa a dorit să precizeze că reluarea numelui vechii asociaţii din perioada interbelică „nu are niciun fel de conotaţie temporală şi nu trimite, în niciun caz, la vreo formă de activitate ce ar avea legătură cu mişcarea legionară”. „Trecutul acestei asociaţii stă mărturie la îndemîna tuturor, iar documentele contemporane subliniază rolul ei benefic. Ca atare nu e bine să folosim intenţiile bune ale cuiva drept sperietoare” – adăugă Mircea Popa.

M. TRIPON