Descoperiri arheologice la Mînăstirea Franciscanilor din Cluj-Napoca

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a anunţat încheierea primei etape de cercetare arheologică la Mînăstirea Franciscanilor, din Piaţa Muzeului, Cluj-Napoca. Cercetările, care au durat aproape două luni, au fost efectuate de arheologi de la MNIT (responsabil ştiinţific dr. Viorica Rusu-Bolindeţ, expert pe epocă romană, Szabolcs Nagy, specialist în epoca migraţiilor) şi de la Institutului de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca (dr. Adrian Andrei Rusu, expert pentru perioada medievală şi premodernă).

Potrivit purtătorului de cuvînt al MNIT, dr. Gheorghe Petrov, lucrările de cercetare au afectat, în această primă etapă, circa 150 mp din suprafaţa ansamblului edilitar, fiind executate zece sondaje arheologice în zonele considerate mai importante, inclusiv în interiorul criptelor aflate sub biserică. „Din fiecare secţiune arheologică practicată au rezultat date fundamentale pentru cunoaşterea istoriei oraşului şi a monumentelor sale” – precizează Petrov.

Conform informaţiilor furnizate de acesta presei, în patru puncte diferite au fost identificate ruine romane, peste care s-au „aşezat riguros” fundaţiile clădirilor medievale ori mai noi. „Printre ele atrage atenţia o construcţie monumentală, care trebuie să fi fost o clădire publică. S-au confirmat, de asemenea, nivelele succesive de locuire romană, de la fazele de lemn ale aşezării romane devenite ulterior oraşul roman Napoca, pînă în ajunul părăsirii Daciei” – arată Petrov.

În ceea ce priveşte locuirea post romană, Petrov precizează că aceasta a fost regăsită la nivelul unei locuinţe simple, cu vatră deschisă şi pereţi din lemn, ai căror pari de susţinere au fost înfipţi în vechi podele romane. De asemeni, locuirea preurbană medievală (secolele XII-XIII) „a fost şi ea confirmată în zonă”. Referitor la prima incintă fortificată a oraşului („Cetatea Veche” sau „Óvár”), purtătorul de cuvînt al MNIT spune că „s-a dovedit că, cel puţin parţial, ea suprapune o clădire romană monumentală”.

„S-a infirmat definitiv faptul că am dispune de o biserică parohială mai veche, care să o fi precedat pe cea de pe amplasamentul bisericii Sfîntul Mihail din Piaţa Unirii. În schimb, o amenajare de capelă, prevăzută cu absidă semicirculară, aflată lîngă sacristia bisericii, a aparţinut vechii săli capitulare a mînăstirii dominicane. S-au identificat şi porţiuni din cimitirul vechii mînăstiri, din care două morminte au stîrnit deja un oarecare interes” – mai precizează dr. Gheorghe Petrov.

M. TRIPON