Demiterea și educația demiterii

O simplă căutare pe internet, cu sau fără ajutorul motorului de căutare Google, ne indică faptul că, după tragedia de la Caracal, demiterea pe facebook a ministrului Educației Naționale de către primul-ministru al României a fost și este încă cea mai citită știre.

Nu ne vom referi nici la faptul că, în conformitate cu legislația după care este organizat și funcționează guvernul la noi, primul-ministru are sau nu are dreptul să numească sau să demită un ministru sau doar să propună Președintelui României numirea sau demiterea minștrilor din guvernul său, nici nu vom face aprecieri de genul ministrul Educației a meritat sau nu a meritat să fie demis. Aceasta pentru că, după părerea noastră, înainte de a merita sa fii demis, trebuie să meriți să fii numit, merite pe care nu le-am găsit la majoritatea zdrobitoare a membrilor Guvernului Dăncilă.

Am ezitat îndelung gândind la titlul acestei pastile de și despre educație, pentru că în percepția publică subiectul de la care am pornit a fost receptat ca unul de și despre guvernare și nu de și despre educație. În realitate, prin felul în care această demitere a fost făcută și anunțată public, atât subiectul, cât și obiectul demiterii sunt cu adevărat subiecte de educație, respectiv despre lipsa educației! A unei Educații sănătoase și demne, scrise cu majusculă!

Cine nu cunoaște procedura legală (protocolul) numirii și demiterii membrilor unui guvern, cu pasul obligatoriu al emiterii decretului prezidențial și al publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, s-ar fi putut aștepta ca dna Dăncilă să ceară și să obțină în 5 august aprobarea președintelui rețelei Facebook Mark Zuckerberg și nu pe cea a peședintelui Iohanis.

Desigur, nu există demitere onorabilă și nici demitere de onoare, după cum un membru al guvernului nu ar trebui să afle de la televizor că a fost demis printr-o decizie ”publicată” pe pagina de facebook a primului-ministru. Pentru că demiterea în cauză devine astfel o umilință publică, riscând ca eticheta să fie atașată guvernului însuși.

Educațional vorbind, un guvern care își umilește în felul acesta șeful portofoliului Educație e un guvern care se autoumilește și autoumilirea tot autoumilire rămâne, chiar dacă e făcută la nivelul cel mai înalt și cu mijloacele moderne ale comunicării pe facebook.

Prof. dr. Mircea BERTEA