Demascarea: un film despre „fenomenul Piteşti”

Filmul „Demascarea”, un documentar de 70 de minute despre „reeducarea” prin tortură în închisorile comuniste, în regia lui Nicolae Mărgineanu, va fi lansat şi la Cluj-Napoca, odată cu cea de-a doua ediţie a volumului „Piteşti. Demascarea-copertaCronica unei sinucideri asistate”, semnat de Alin Mureşan, istoric, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.

„Îmi doresc mult o lansare în Cluj, mai ales că mă simt clujean. Sînt sigur că ea va exista, dar încă nu am stabilit detaliile nici pentru Bucureşti” – a declarat, pentru Făclia, Alin Mureşan.

„Cronica unei sinucideri asistate”

 Potrivit informaţiilor oferite de autor, cea de-a doua ediţie a cărţii „Piteşti. Cronica unei sinucideri asistate”, a cărei apariţie este anunţată pentru mijlocul acestei luni, conţine, faţă de prima: 80 de pagini în plus; circa 30 de poze cu victime şi agresori din Piteşti şi Gherla (inclusiv Eugen Ţurcanu, Alexandru Popa „Ţanu”, Nuti Pătrăşcanu, Vasile Puşcaşu, Eugen Munteanu, Titus Leonida); un capitol bonus despre ofiţerii însărcinaţi cu implementarea „fenomenului Piteşti” în închisori; dezvoltarea capitolului „Procesele”, pe baza documentelor din cele trei procese regizate de regimul comunist („Eugen Ţurcanu”, „Tudor Sepeanu” şi „Valeriu Negulescu”); descrierea detaliată a felului în care Securitatea urmărea ceea ce se întîmplă la Piteşti şi în celelalte închisori; o nouă ipoteză privind motivele opririi torturilor; date biografice cuprinzătoare despre deţinuţii prezentaţi Pitesti-ccopertaîn capitolul „Personajele” şi lista nominală a tuturor deţinuţilor identificaţi în Piteşti pe baza documentelor şi mărturiilor.

„Capitolul «Instantanee macabre» este una din puţinele părţi ale cărţii care au rămas aproape neschimbate. El este oricum foarte dur, la fel cum sînt şi cîteva pasaje din subcapitolul despre Gherla (greu pot fi citite, darămite trăite), dar nu aceasta este miza cărţii mele. Practic, capitolul s-a născut din aceea că am dorit să «curăţ» povestirea de acele elemente care ar fi şocat atît de tare, încît ar fi determinat pe mulţi să lase cartea din mînă” – a declarat Alin Mureşan.

În capitului amintit sînt descrise scene de o cruzime terifiantă, care au fost, după cum menţionează autorul, parte a sistemului de la Piteşti, contribuind decisiv la înfrîngerea rezistenţei victimelor.

Despre închisoarea Gherla, căreia şi în prima ediţia i-a dedicat un spaţiu amplu, Alin Mureşan susţine că, „cel puţin pe alocuri”, aceasta a egalat şi uneori chiar a depăşit grozăviile din Piteşti. „În ediţia a II-a a cărţii există chiar un pasaj dedicat specificităţilor din Gherla. Unele sînt detalii prea tehnice să intereseze un astfel de articol, dar, ca exemplu: dacă în Piteşti erau doar studenţi, la Gherla erau închişi oameni din diverse categorii sociale, astfel că s-au înregistrat şi victime-rude (tată şi fiu, obligaţi să se bată) sau, dintre membri grupărilor de rezistenţă armată din munţi (care au fost obligaţi prin tortură să îi declare pe cei care le sprijineau grupurile, dar şi locurile de ascunzătoare din munţi). Apoi, doar în Gherla s-a întîmplat că unele victime au fost costumate în batjocură în diverse personaje („Sfîntul Ion”, „Harry Truman”) şi plimbate pe la membrii administraţiei, spre amuzament. De asemeni, conlucrarea cu administraţia închisorii a fost destul de diferită faţă de cea din Piteşti”, a declarat, pentru Făclia, Alin Mureşan.

În ceea ce priveşte „personajele” din carte, îl regăsim, printre ele, şi pe celebrul Cornel Pop, din comuna clujeană Demascarea-2Gîrbău, student la Medicină şi fost lider legionar.

„Cornel Pop a fost unul din personajele foarte tragice din Piteşti. A fost torturat timp de cinci luni de zile într-un mod greu de imaginat. Era celebru pentru faptul că nu mai avea fese, îi căzuse carnea de pe şezut din cauza lovirii sale repetate. În condiţiile acestea, a cedat şi a devenit unul dintre agresori. El a fost una din ţintele preferate, pentru că înainte de arestare fusese foarte activ şi unul dintre liderii studenţeşti, or acest gen de persoane erau primele vizate în bătăi” – a precizat autorul cărţii „Piteşti. Cronica unei sinucideri asistate”. Cornel Pop a fost condamnat la moarte şi executat în decembrie 1954.

Printre personajele care apar în carte se mai pot aminti Ion Bogdănescu (liderul acţiunii de la Canal, celebru în Cluj, unde a trăit pînă acum cîţiva ani) sau „Cori” Gherman (unul dintre agresorii timpurii din Piteşti). Ceilalţi clujeni (de origine sau de adopţie) nu sînt nume foarte sonore în economia acţiunii. Este vorba de: Romulus Pop, Frederic Demascarea-3Cordun, Ioan Crainic, Petre Săbăduş sau Teodor Şuşman, din Răchiţele.

Alin Mureşan ne-a declarat că, pentru realizarea volumului, a intervievat circa 35 de supravieţuitori ai „experimentului Piteşti”, din toate „categoriile”. „Agresorii voluntari şi conştienţi au fost doi, poate trei. Încă vreo zece au fost oarecum voluntari, dar incoştienţi, iar toţi ceilalţi care au cedat, au cedat în urma torturilor. Prin urmare, din primele două categorii nu am putut să stau de vorbă cu nimeni (au murit, cu o excepţie – o persoană care m-a refuzat, singura, de altfel). În rest, am vorbit şi cu oameni care au rezistat fără să dea nici măcar un rînd în scris lui Ţurcanu, şi cu oameni care au cedat şi au făcut parte din comitete de agresori. Fiecare interviu a fost diferit, unii au vorbit deschis, alţii mai greu, unii încercau să mai ascundă una, alta. E firesc. Dar cei mai mulţi s-au deschis faţă de mine după ce m-au cunoscut mai bine” – a mărturisit Alin Mureşan.

 „Faptele din Piteşti sînt atît de ieşite din comun, încît nu s-a inventat încă termenul care să le poată descrie”

 În ceea ce priveşte filmul „Demascarea”, denumit cu un termen folosit de Securitate în acţiunile de „reeducare” de la Piteşti şi apoi Aiud, Alin Mureşan spune că a ales acest nume deoarece îi place ideea că „ne putem învinge «adversarii» cu armele lor”. „Filmul dezvăluie («demască») publicului larg un secret bine păstrat al Securităţii. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, faptele din Piteşti sînt atît de ieşite din comun, încît nu s-a inventat încă termenul care Demascarea-1să le poată descrie. Şi mă îndoiesc că va fi inventat vreodată. Oroarea depăşeşte posibilităţile noastre semantice” – spune Alin Mureşan. Potrivit declaraţiei acestuia, pentru filmări au fost alese acele victime despre care se ştia că au nu doar o experienţă foarte interesantă a Piteştiului, „ci şi un stil aparte de a povesti, lipsit de patimă şi de patetism, aproape senin, pe alocuri”.

„Mi se pare absolut fenomenal faptul că la un moment dat unul dintre ei rîde făcînd haz de necaz. Şi, ascultînd momentul, la montaj, de cel puţin 20 de ori, am rîs absolut de fiecare dată, atît de frumos vorbea omul nostru. Apoi, ei sînt atît de expresivi – prin cuvinte, prin gesturi, prin mimică -, încît sînt convins că nici cei mai mari actori din lume nu puteau transmite emoţia fantastică pe care ei o transmit. Este un film de o foarte mare sensibilitate. Foarte, foarte mare” – spune Alin Mureşan.

 „Cred că iadul, de care ne temem în coşmarurile noastre, nu este mai cumplit decît tragedia pe care au trăit-o aceşti oameni”

Nicolae-Margineanu-2Regizorul Nicolae Mărgineanu spune că realizarea filmui „Demascarea” se datorează „în primul rînd lui Alin Mureşan”.

„Am citit acum doi ani cartea lui, «Piteşti. Cronica unei sinucideri asistate» şi m-a bucurat foarte mult faptul că un tînăr se ocupă de acest tragic eveniment din istoria noastră recentă. Am primit propunerea lui Alin Mureşan de a face acest film la începutul anului trecut şi am fost foarte bucuros să începem imediat filmările. Consider că este un privilegiu să poţi asculta şi apoi să ai ocazia să aprofundezi mărturisirile acestor oameni, care în tinereţea lor au trăit o cutremurătoare experienţă. Alin Mureşan lucrase de cîţiva ani la carte, discutase deja cu mai mulţi supravieţuitori ai fenomenului Piteşti şi a fost meritul lui de a-i alege pe cei cărora urma să le luăm interviul. Este uluitor cum aceşti oameni în vîrstă reuşesc, după 60 de ani, să povestească cu detaşare şi uneori chiar cu umor despre dureroasa lor încercare din vremea cînd erau studenţi. Memoria lor este intactă, iar mărturia lor este decantată, limpezită şi relatată într-un mod foarte firesc şi accesibil. Ei reuşesc să analizeze cu profunzime şi pertinenţă teribila experienţă prin care au trecut şi care le-a marcat întreaga viaţă. Ascultînd mărturiile lor eu cred că iadul, de care ne temem în coşmarurile noastre, nu este mai cumplit decît tragedia Demascarea-4pe care ei au trăit-o. Aceşti bărbaţi au dovedit că poţi traversa infernul, dacă reuşeşti să păstrezi un sîmbure de credinţă în Dumnezeu. Cinste lor!” – a declarat, pentru Făclia, regizorul Nicolae Mărgineanu.

Potrivit regizorului, în realizarea acestui film, bazat pe interviuri, s-au folosit materiale de epocă din Arhiva Naţională de Filme, pentru a reda atmosfera anilor din perioada stalinistă din România.

„La început am fost puţin speriat de faptul că filmul ar putea să exploateze cumva ororile deja mediatizate care s-au petrecut în reedecarea din închisoarea Piteşti. Desigur, ele se cereau mărturisite. Mulţumită însă faptului că aceşti oameni au vorbit cu înţelegere şi dicreţie despre drama lor, cred că filmul poate fi vizionat cu uşurinţă şi cu mult interes” – a mai declarat Nicolae Mărgineanu.

La fel ca Alin Mureşan, regizorul Nicolae Mărgineanu şi-a mărturist dorinţa de a lansa acest film şi la Cluj.

M. TRIPON

Articole din aceeasi categorie