Decizia justiţiei europene privind “Dreptul de a fi uitat” este “nefuncţională, lipsită de logică şi greşită”

The Guardian

Decizia Curţii Europene de Justiţie (CEJ) privind “Dreptul de a fi uitat” “este nefuncţională, lipsită de logică şi greşită în principiu”, potrivit unui raport al Comisiei pentru Afaceri Interne, Sănătate şi Educaţie din Camera Lorzilor (camera superioară a parlamentului britanic).

Raportul critică puternic decizia Curţii Europene de Justiţie (CEJ), care a creat posibilitatea ca firme precum furnizorul de internet Google să primească cereri de a şterge informaţii depăşite.

Comisia a argumentat că nu numai decizia este problematică, ci şi că Directiva europeană 46)1995 pe care s-a bazat aceasta este depăşită, şi cere guvernului britanic să continue lupta pentru a se asigura că “reglementarea actualizată nu mai include nicio prevedere referitoare la “dreptul de a fi uitat” al Comisiei sau “dreptul de a şterge” al Parlamentului European”.

“Este foarte clar că nici Directiva din 1995, nici interpretarea CEJ nu reflectă progresele incredibile în domeniul tehnologiei de astăzi, la 20 de ani de la elaborarea Directivei 46. Oricine are acces oriunde în lume la informaţie printr-un simplu buton şi aceasta include informaţii personale detaliate despre oameni din toate ţările lumii”, a afirmat preşedintele comisiei, baroneasa Prashar.

Comisia a prezentat două motive principale pentru care consideră decizia “nefuncţională”. Primul, potrivit baronesei Prashar, este faptul că nu ţine cont de efectul pe care decizia îl va avea asupra motoarelor de căutare mai mici care, spre deosebire de Google, este puţin probabil să aibă resursele de a procesa mii de cereri de ştergere pe care probabil că le-ar primi.

“În al doilea rînd, credem că este greşit în principiu să lăsăm motoarelor de căutare sarcina de a decide ştergerea sau nu a unor informaţii, pe baza unor criterii vagi, ambigue şi inutile şi am înţeles de la martori cît de necomfortabilă este ideea ca o companie comercială să poată fi supusă unei judecăţi asupra unor chestiuni ca acestea”, a explicat baroneasa.

La începutul lunii iulie, fondatorul Wikipedia, Jimmy Wales a avertizat că Google nu trebuie lăsat să “cenzureze istoria”.

Google, gigantul american al internetului, a indicat la 3 iulie că a primit 70.000 de cereri de ştergere de linkuri privind internauţi europeni de la 30 mai, dată la care motorul de căutare a început să aplice “dreptul de a fi uitat”, aşa cum a dispus CEJ.

Gigantul american a pus la dispoziţie online la 30 mai un formular accesibil europenilor pentru a cere ştergerea rezultatelor căutării, conformîndu-se astfel deciziei justiţiei europene, care a stabilit că internauţii au dreptul să ceară eliminarea linkurilor spre pagini conţinînd informaţii personale depăşite sau inexacte.