De ce oare ne balonăm?

Mesele prea bogate, varza, leguminoasele sau alte tipuri de legume aduc intestinul la limita suportabilităţii. Dacă la acestea se adaugă consumul exagerat de alcool, nicotină şi cafea, balonările sînt deja ca şi programate. Dulciurile, zahărul şi îndulcitorii sintetici sînt descompuşi de bacteriile intestinale, dar gazul intestinal produs creşte şi astfel cantitatea e mai mare decît cea produsă în timpul metabolizării alimentelor sănătoase, ca atare apărînd şi modificările. De cele mai multe ori, balonările apar şi urmare a unei viteze prea mari în înghiţirea alimentelor, sau a băuturilor, sau sînt datorate unor probleme legate de digestia alimentelor consumate. Balonările mai pot indica şi probleme în compoziţtia sucurilor digestive (gastric, pancreatic sau biliar). La acestea se adaugă stresul, anxietatea sau depresiile, factori ce pot cauza iar apariţia lor.

Principalele cauze ale balonării se consideră a fi din punct de vedere medical: aciditatea intestinală crescută, care este deseori cauzată de un tratament prelungit cu antibiotice; intoleranţa la anumite alimente de tip lactate, ouă, anumite fructe (banane, citrice, în special ananas), uneori nuci (alune, arahide), cereale, gluten, porumb etc.; intoleranţa la gluten şi boala celiacă, prin care persoanele care suferă de aceste afecţiuni se confruntă fie doar cu balonare, fie cu balonare asociată cu gaze, constipaţie sau diaree şi au toate un nivel mereu scăzut al vitaminei B12; combinaţii greşite de mîncăruri, ce pot afecta digestia (nu se vor combina proteinele cu carbohidraţii niciodată).

Pentru a evita balonările se recomandă: să mîncăm încet, să mestecăm hrana cu atenţie, pentru a evita astfel pătrunderea aerului în stomac, iar hrana se va amesteca bine cu saliva, uşurînd astfel sarcina stomacului; se vor lua mese frugale şi dese în locul celor copioase şi rare; se vor evita anumite alimente (dulciuri, alcool, pîinea proaspătă din făină integrală sau produsele de panificaţie care conţin drojdie), dar şi nicotina; în locul legumelor crude, se va încerca să se consume legume pregătite prin gătire; practicarea mişcării fizice, scurte plimbări după mese, care ajută tranzitul bolului alimentar.

Tratarea balonărilor este diversă. Se vor bea ceaiuri sau picături de fenicul, chimion, anason. Soluţiile de plante cum ar fi cele obtinute din rădăcină de genţiană, de centaurium, sau din raădăcină de angelică ajută mult procesul de digestie. Ghimbirul, coriandrul, maghiranul, menta, artemisia sînt utile şi ele. De asemenea, ar putea ajuta preparatele cu enzime sau substituenţii biliari, atunci cînd puterea de digestie a sucurilor gastrice este redusă. Desigur, consultul medical este obligatoriu şi decisiv. În mod normal, balonările dispar la scurt timp după administrarea tratamentului recomandat şi efectuat corect.
Dr. Liana Monica DEAC