Cuvânt emoționant al ÎPS Ioan al Banatului, la aniversarea a 12 ani de la reînființarea Mitropoliei Clujului

Sute de clujeni au participat duminică, 25 martie, la Catedrala Mitropolitană, la Sfânta Liturghie oficiată – la împlinirea a 12 ani de la reînființarea Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului – de un  sobor de șase ierarhi, format din ÎPS Andrei, mitropolitul Clujului, ÎPS Ioan, mitropolitul Banatului, ÎPS Timotei, arhiepiscopul Aradului, PS Justin, episcopul Maramureșului și Sătmarului, PS Petroniu, episcopul Sălajului și PS Timotei, episcopul ortodox român al Spaniei și Portugaliei.

Înainte de Sfânta Liturghie, sărbătoarea Bunei Vestiri a fost marcată, în curtea Arhiepiscopiei Clujului, de un cor de copii și adulți maramureșeni, care, prin cântecele lor, au adus Vestea cea Bună și, totodată, bucuria primăverii în sufletele celor prezenți la eveniment.

În predica emoționantă rostită în Catedrala Mitropolitană, mitropolitul Ioan al Banatului a vorbit despre semnificația sărbătorii Bunei Vestiri, dar și despre cum este primită, astăzi, în spațiul românesc, vestea nașterii de fii.

„Ziua de astăzi desparte lumea Timpului în două. A fost un început, a fost o cădere și, de astăzi, omul iarăși călătorește spre Cer. Dumnezeu să vă binecuvânteze, să ajungeți toți cu bine la Poarta Cerului” – a spus mitropolitul Banatului, arătând apoi cum „Mântuitorul a venit în lume la plinirea vremii”.

 Referindu-se la familia în care s-a născut Fecioara Maria, ÎPS Ioan a vorbit despre felul în care, la vremea aceea, era privită o familie care nu avea prunci: „Dacă în acea vreme o familie care nu năștea prunci era socotită blestemată, oare ce am putea spune despre o familie de astăzi, nu care nu naște prunci, ci care nu vrea să nască prunci? Oare cum o va numi Dumnezeu pe acea familie care nu vrea să nască prunci?” –a întrebat ÎPS Ioan.

„Fecioara Maria nu contestă venirea pe lume a Mântuitorului (…). Dar ce se întâmplă acum într-o familie din spațiul nostru românesc, când o tânără primește vestea că va naște un fiu? Ce fac tinerele noastre, astăzi, când primesc vestea că vor naște un fiu? Cum răspund tinerele noastre, astăzi? Știți că o sută de mii de tinere răspund negativ la această veste bună, în fiecare an? Mâine, de la răsăritul soarelui și până la apus, trei sute de ființe ale neamului nostru românesc vor fi înjunghiate. În fiecare zi, în spațiul nostru românesc sunt uciși 300 de copilași, sfinți, oameni de nădejde ai țării, medici, profesori, oameni lucrători ai pamântului. Iată cum răspund unele tinere, astăzi, acestei vești bune pe care le-o aduce îngerul lui Dumnezeu.

Iubite tinere și mame, luați exemplul Maicii Domnului, răspundeți așa cum a răspuns ea, nu cereți nici un semn și lăsați să zboare, de pe brațele dumneavostră, români, în împărăția lui Dumnezeu! Legănați pe brațele dumneavoastră sfinți, fiindcă Dumnezeu vă poruncește să nașteți prunci, sfinți; nu morți, ci sfinți. O, cât de binecuvântate sunt brațele mamei care a legănat sfinți pe brațele ei, așa cum Maica Domnului L-a legănat pe Fiul lui Dumnezeu” – a arătat ÎPS Ioan.

Mitropolitul Banatului a amintit apoi cum, niciodată, în spațiul românesc, n-a auzit spunându-se „sărut fruntea, mama mea” sau „sărut obrazul, mama mea”, ci noi, românii, am spus „sărut mâna, maica mea”. ”Nu știu dacă nu chiar aici, la Cluj, s-a întâmplat ceea ce vreau să vă povestesc, în timpul Primului Război Mondial. Un tânăr a fost grav rănit pe front și a venit la un spital. Era bandajat la față, nu vedea nimic, și mama lui, care a auzit că este rănit, a venit, biata țărancă, să-i aducă merinde, de acasă. Ajunsă la poarta spitalului, s-a interesat dacă este acolo fiul ei și apoi s-a dus la doctor să-l întrebe cum este și să-i spună că ar vrea să-l vadă. I-a spus medicul: «Este destul de grav lovit de obuze,  la cap, este bandajat și la ochi și nu te va vedea. De aceea te îndemn să nu te duci la el, să nu-i creezi o stare de emoție mai puternică și care nu i-ar face bine». Și i-a răspuns biata țărancă: «Domnule doctor, am venit atâția kilometri pe jos, lăsați-mă să-mi văd fiul și vă promit că n-am să-l întreb nimic. Numai să-l văd!» După insistențe, a lăsat-o. S-a dus la patul fiului său rănit și și-a pus mâna ei bătătorită și crăpată de muncă, pe capul lui, și el fără s-o vadă, a spus: «Asta-i mâna maicii mele!». Sărutați mâinile mamelor voastre până mai sunt în viață și când n-or mai fi, sărutați-le, din când în când, crucea de la mormânt” – a îndemnat ÎPS Ioan.

„Poporul român, în urmă cu 100 de ani, a primit o veste bună, că toți frații români, de o parte și de alta a Carpaților, vor fi împreună. A fost tot o veste adusă de sus, de data aceasta către noi, românii. Acum, eu l-aș ruga pe arhanghelul Gavriil, ca în limba română, în dulcea limbă română, nu în limba moldovenească, să grăiască fraților noștri de dincolo de Prut, din Basarabia, și să le spună că îi așteptăm și că să-și mute, cît mai repede, mintea, pe malul drept al Prutului. Doamne, trimite îngerii tăi să păzească țara și neamul nostru și trimite-i, Doamne, de sus, să aducă vești bune celor ce trăiesc în pace și liniște în Țara de la poalele Carpaților” – și-a încheiat cuvântul de învățătură – primul, ținut în Catedrala Mitropolitană din Cluj -, mitropolitul Banatului. ÎPS Ioan este unul dintre ierarhii care, în 2011, au fost propuși pentru scaunul de mitropolit al Clujului.

„Dăm slavă lui Dumnezeu că încă o dată am sărbătorit hramul mitropoliei noastre, mitropolie ștefaniană. La 1488, vistiernicul Isac al voievodului Ștefan cel Mare, dăruia mitropoliei din Feleac o evanghelie ferecată, pe care-și scria numele și care a rămas un document, o copie după ea aflându-se astăzi la Muzeul Mitropoliei Clujului. (…)  Mitropolia a fost reînființată în anul 2005, iar în mod public, la Buna Vestire din anul 2006, s-a serbat reînființarea mitropoliei noastre (…)” – a spus, la finalul slujbei, mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, ÎPS Andrei. Înaltul ierarh a mulțumit tuturor celor care au fost prezenți la această sărbătoare, adăugând rugăciunea adresată lui Dumnezeu, de a dăruit tuturor sănătate, „pentru a putea prăznui acest eveniment, care ne este drag, și în alți ani”.

M. TRIPON