Curenţii marini împiedică o creştere a temperaturilor la suprafaţa globului

AFP

După o încălzire rapidă la sfîrşitul secolului al XX-lea, ca urmare a acumulării gazelor cu efect de seră, temperatura terestră nu s-a mai schimbat de atunci, fenomenul datorîndu-se curenţilor marini din Oceanul Atlantic, se arată într-un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Washington din Seattle.
Au fost emise mai multe teorii pentru a explica acest aparent paradox scos în evidenţă de climato-sceptici pentru a pune la îndoială încălzirea climei. Printre aceste ipoteze, cercetătorii au enumerat efectele poluării, care ecranează razele soarelui, o revitalizare a activităţii vulcanice şi chiar petele solare. Potrivit studiului, căldura nu rămîne la suprafaţa Oceanului Atlantic, ci coboară în adîncuri, transportată de ciclul natural al curenţilor.
“Multe studii realizate anterior s-au concentrat pe datele de la suprafaţa Pămîntului. Noi ne-am concentrat pe observaţii din adîncurile oceanelor”, afirmă Ka-Kit Tung, principalul autor al cercetării. Studiul arată că un curent, care se deplasează încet în Atlantic şi care transportă căldura între cei doi poli, şi-a mărit viteza la începutul acestui secol, trimiţînd căldura absorbită de apele de suprafaţă la 1.500 m adîncime.
“Această descoperire este o surpriză, fiindcă teoria curenţilor, care împing căldura în adîncul oceanului, indica Pacificul ca sursă principală a lipsei de căldură”, adaugă cercetătorul. “Există curenţi marini ciclici, determinaţi de salinitatea apei, care pot stoca o anumită cantitate de căldură în adîncul Atlanticului şi în apele oceanice australe”, spune Ka-Kit Tung.
Cînd apa de la suprafaţa oceanului este mai sărată, ajunge să fie mai grea şi coboară în adîncuri, ducînd cu ea şi căldura înmagazinată, explică el. Recentele măsurători efectuate în Atlanticul de Nord indică o salinitate record, iar apele adînci sînt mai calde. Potrivit datelor istorice, aceşti curenţi se schimbă o dată la 30 de ani, alternanţa ciclurilor determinînd ape de suprafaţă mai calde sau mai reci, în funcţie de căldura transportată în adîncuri.
Potrivit cercetătorilor din Seattle, încălzirea rapidă a climei din ultimele trei decenii ale secolului trecut ar putea fi pusă în proporţie de 50% pe seama gazelor cu efect de seră, iar restul pe seama acestor curenţi atlantici, care au păstrat căldură în apele de suprafaţă.

Articole din aceeasi categorie