Cum se explică loialitatea unor neveste celebre?

De ce rămîn soţiile alături de soţii lor trădători? Ce le face pe femeile trădate, care sînt nişte învingătoare profesional, să suporte umilinţa ca şi cum ar fi o rochie de designer?

Poate că soţiile de fotbalişti care le pun coarne rămîn alături de ei pentru că stilul de viaţă merită să facă acest lucru. Dar aceasta nu poate explica de ce Hillary Clinton este în continuare cu Bill, sau de ce o reformatoare remarcabilă precum Eleanor Roosevelt nu s-a despărţit de soţul ei Franklin, care a avut mai multe aventuri extraconjugale şi amante. Nici faptul că Maria Shriver, o autoare de best-seller-uri şi o jurnalistă premiată, a ales să se mărite cu Arnold Schwarzenegger şi l-a apărat atunci cînd multele sale infidelităţi au fost dezvăluite. Soţia lui Boris Johnson, Marina, este o avocată respectată, care nu s-a despărţit de primarul Londrei în pofida escapadelor lui.

Anne Sinclair s-a născut intr-o familie prosperă şi a ajuns un star al interviurilor de televiziune din Franţa, în mare măsură admirată atît pentru inteligenţa ei deosebită, cît şi pentru frumuseţea ei. Dar ea nu era o celebritate globală. Acum este, dar nu într-un mod bun: este subiectul unor profiluri din ziare şi speculaţii nesfîrşite în media despre emoţiile, motivele şi comportamentul ei.

Lumina reflectoarelor este focalizată pe ea deoarece şi-a sprijinit fără ezitare soţul, fostul şef al Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn (DSK), acuzat de o cameristă din Manhattan de agresiune sexuală în camera sa de hotel. Acuzaţiile au fost retrase, dar în Franţa el a fost descris ca un “cimpanzeu în călduri” de o femeie care l-a acuzat de tentativă de viol.

Povestea este, pentru unii, o tragedie modernă de tip Thomas Hardy privind un om talentat, subminat de propria lui natură defectuoasă. Alţii îl văd drept un caracter dezgustător ce exemplifică sexismul în Franţa. Dar toţi sînt intrigaţi de soţia sa, care nu este nici o femeie slabă, nici una dependentă financiar, ci exact opusul: fără banii şi ambiţiile ei, DSK nu ar fi urcat în vîrful establishmentului politic şi economic.

Care este explicaţia pentru loialitatea nevestelor? Parţial este vorba de încăpăţînare şi incapacitatea de a recunoaşte eşecul sau judecata rea, instinctul de a încerca să-şi păstreze familia, sau un mare compliment al unui soţ care o convinge că ea este cea care contează în final, cel mai bun prieten, partenerul intelectual, soţia şi mama. Mai este şi percepţia asupra bărbaţilor de creaturi fragile incapabile să se ajute singuri. Şi apoi este iubirea profundă şi veşnică, despre care femeile cred că va supravieţui furtunilor şi va străluci din nou ca soarele. Nimic din toate acestea nu este masochism sau incapacitate de a supravieţui pe cont propriu, ci idealism împins la extrem.

Unele neveste găsesc tăria şi demnitatea în jurămintele căsătoriei. Deşi zeii lor sînt falşi, ele, la fel ca Anne Sinclair, sînt devotate pure în templul iubirii. Merită înţelegere, nu dispreţ.