Cu dr. Ana Chiș despre inegala luptă Plămâni vs Covid-19

Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Leon Daniello Cluj-Napoca-manager dr. Vasile Mureşan- este una dintre unităţile medicale clujene în care se lucrează zi-lumină şi nu este deloc o afirmaţie exagerată. Trebuie menţionat faptul că sunt internaţi 29 de bolnavi infectaţi Covid-19 (într-o secţie special amenajată), lucru care spune totul despre efortul în echipă depus. Efort pentru salvarea de vieţi, a pacienţilor, a cadrelor medicale, a aparţinătorilor, a celor care intră în spital. Din partea noastră, aveţi tot RESPECTUL!

D. Ş: Cât de periculos este COVID pentru plămâni?

Dr. Ana Chiş; Pentru a răspunde la această întrebare este important să separăm pacienții infectați cu noul Coronavirus în două categorii: prima, circa 80% din totalul persoanelor infectate (conform Organizației Mondiale a Sănătății – OMS) dezvoltă forme ușoare sau moderate de boală, care nu necesită spitalizare și nici tratament de specialitate. Acești pacienți sunt asimptomatici sau au simptome ușoare, fără însă a prezenta afectare pulmonară importantă. Această primă categorie de persoane infectate pot prezenta simptomele unei viroze respiratorii – febră, tuse (după un contact infectant, adică inhalarea particulelor eliminate prin tuse, strănut, vorbit), și se recuperează complet fără tratament sau doar cu tratament simptomatic. In ceea ce privește a doua categorie, persoanele infectate SARS COV-2 care fie sunt persoane în vârstă, fie prezintă multiple boli asociate (diabet zaharat, hipertensiune arterială , obezitate, cancer, etc), acestea sunt susceptibile de a dezvolta pneumonie (prin pătrunderea particulelor virale la nivelul arborelui traheobronșic inferior) și insuficiență respiratorie severă care poate cauza chiar decesul pacientului. Coronavirusul afectează atât peretele cât și celulele care căptușesc alveolele pulmonare, acei săculeți în care se acumulează aer pentru a se realiza schimbul de oxigen și dioxid de carbon între plămâni și vasele de sânge, acestea din urmă fiind și ele afectate de prezența coronavirusului. Toate aceste fenomene inflamatorii duc la ingroșarea peretelui alveolar și acoperirea acestuia, similar aplicării unui strat de vopsea pe un perete, lucru care va împiedica oxigenarea corectă. Astfel apare sindromul de detresa respiratorie acuta (ARDS), cauză importantă de deces (În provincia Wuhan, un studiu realizat în două spitale a relevat faptul că 50 de pacienți din 54 decese dezvoltaseră ARDS). În cazul prezenței insuficienței respiratorii, uneori administrarea oxigenoterapiei este suficientă, alteori pacienții necesită intubație și ventilație mecanică. Acest ultim tratament (considerat de mulți ca fiind tratament suportiv)se administrează tocmai pentru a menține funcțiile vitale, a asigura oxigenarea până când boala își urmează cursul firesc, spre vindecare în cele mai fericite însă extrem de puține cazuri, sau până când resursele/rezervele funcționale ale pacientului se epuizează sau se asociază alte patologii acute și survine decesul.

D. Ş: Cât de periculos este COVID pentru fumători, consumatorii de alcool sau etnobotanice?

Dr. Ana Chiş: Fumătorii sunt mult mai vulnerabili la infecția SARS COV-2 întrucât fumatul determină o inflamație cronică și scade capacitatea de apărare a organismului față de infecțiile de tract respirator. Există două aspecte importante în ceea ce privește fumatul, primul are în vedere facilitarea transmisiei mână-gură a noului coronavirus, prin actul fumatului, al doilea se referă la prezența unor boli pulmonare cronice anterioare legate de fumat care favorizează, în contextul infecției SARS COV-2, apariția pneumoniei și/sau a ARDS. In februarie, un studiu publicat în China concluzionează faptul că fumătorii au un risc de 14 ori mai mare de a dezvolta afectare pulmonară importantă și posibil deces în contextul infecției SARS COV-2. Consumul de alcool are consecințe nefaste pe aproape toate organele, atât pe termen scurt cât și pe termen lung. Indiferent de cantitate, fiecare pahar suplimentar cu alcool va deteriora starea de sănătate, în special prin slăbirea sistemului imunitar, crescând astfel riscul de a dezvolta o patologie infecto-contagioasă în formă severă. Să nu uităm de modificările comportamentale asociate cu consumul de alcool, acestea putând crește riscul de infecție. Utilizarea etnobotanicelor reprezintă de asemenea o situație care crește susceptibilitatea la infectia SARS COV-2 prin modificările patologice induse de inhalarea acestor substanțe, creând un teren propice pentru instalarea pneumoniei sau pentru agravarea unor boli preexistente. Consumul de toxice așadar crește riscul de îmbolnăvire sau riscul de a dezvolta o formă severă de boală cu consecințe posibil fatale.

D. Ş: Care sunt sechelele pulmonare post-infecție cu noul virus COVID19?

Dr. Ana Chiş: Consider că este prea devreme să cunoaștem efectele pe termen lung ale afectării pulmonare în infecția SARS COV-2. Din datele OMS, reținem faptul că recuperarea poate dura între 3-6 săptămâni, însă din experiența statelor care s-au confruntat cu SARS COV-2 cu câteva luni înaintea țării noastre, observăm că este posibil ca durata până la care pacientul să poată desfășura din nou activități normale să fie prelungită la câteva luni, ca și în cazul oricărei pneumonii severe, indiferent de agentul etiologic. Desigur că persoanele care au necesitat internare în secțiile de anestezie terapie intensivă vor avea o recuperare mai lentă, însă modificările anatomopatologice la distanță de la infecția SARS COV-2 nu sunt încă stabilite. Diverse articole publicate deja, pe eșantioane mici de pacienți însă, arată fie rezoluția completa a leziunilor pulmonare, fie apariția fibrozei pulmonare, ca mecanism de vindecare. Studii ulterioare, multicentrice, vor răspunde cu siguranță la această întrebare precum și la multe altele, unele nerostite încă. Din punctul meu de vedere, suntem departe de a cunoaște tot adevărul despre acest nou coronavirus, misterele urmând a fi elucidate în timp, direct proporțional cu articolele și studiile publicate precum și cu reinstalarea normalității cotidiene, normalitate de care am fost cu toții brusc (dar atât de necesar!) distanțați.

Dr. Ana Chiş medic specialist în secția COVID a Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Leon Daniello Cluj-Napoca; este asistent universitar la disciplina de Pneumologie a Universității de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu, Cluj-Napoca.

Demostene ŞOFRON